pacientCercetătorii oncologici care se ocupă de studiile referitoare la cancerul de prostată au dezvoltat un test genetic pentru a identifica care pacienţi prezintă cel mai mare risc de reapariţie a cancerului de prostată după efectuarea tratamentului cu chirurgie sau radioterapie.

Rezultatele au fost publicate online, în publicația Lancet Oncology. Studiul a fost coordonat de Dr. Robert Bristow, un clinician-ştiinţific de la Centrul pentru Cancer Principesa Margareta, dar şi de doctorul Paul Boutros, un om de știință de la Institutul Ontario pentru Cercetările Oncologice. Un raport al acestora arată că testarea genelor oferă un instrument necesar, rapid şi precis, pentru a determinarea cu mai mare precizie a necesitățile de vindecare cu tratament local (chirurgie sau radiaţii) ale pacienților, iar cei care au nevoie de tratament suplimentar (chimioterapie şi terapie hormonală) vor putea primi fie asigurări de vindecare, fie de eradicare completă a cancerului. Dr Bristow vorbeşte despre studiau şi aici: http://youtu.be/7dZyVm_y5WU

„Descoperirile noastre stabilesc detaliile necesare pentru abordarea problemei, și sunt utile unui studiu clinic aflat în curs de desfăşurare, pentru bărbaţii cu o formă agresivă de boală, care ar putea reapărea la 30% până la 50% dintre pacienţi, deoarece este o boală microscopică care este deja în afara prostatei în timpul tratamentului iniţial.”, afirmă Dr Bristow.

„Acest test genetic ar putea creşte ratele de vindecare la bărbaţi, atât pentru cei cu risc intermediar cât și pentru cei cu risc ridicat, prin prevenirea progresiei răspândirii metastatice a cancerului de prostată”. Următorul pas va fi testarea genei pe mai mulţi pacienţi din întreaga lume, timp de trei până la cinci ani, pentru a transforma testul într-unul care să fie disponibil în clinici şi spitale şi care să coordoneze tratamentele de cancer de prostată personalizate.

Analizele testului prin biopsie predictivă, recoltată înainte de tratament, reuşesc să identifice caracteristicile genetice anormale (ADN anormal), a cancerului de prostată şi a conţinutului de oxigen celular.  Oxigenul scăzut sau hypoxia, este un factor deja cunoscut în răspândirea cancerului de prostată. Împreună, aceste informaţii pot prezice cu o acurateţe de până la 80% – şi în aproximativ trei zile – posibilitatea de reapariție a bolii pentru acei pacienţi cu cancer de prostată care au cel mai mare risc ca boala să recidiveze.

„Potenţialul clinic este enorm pentru mii de pacienţi.”, afirmă dr Bristow. „Acesta ar presupune crearea unui medicament personalizat împotriva cancerului pe toată durata tratamentului, ceea ce oferă avantajul unui tratament mai bine orientat către pacient pe baza amprentei unice genetice. În plus, se speră la o îmbunătăţire a activităţilor din celulele cu cancer aflate în mediul specific, o îmbunătăţire a ratelor de vindecare prin reducerea şanselor de recurenţă a cancerului, ceea ce va duce la prevenirea răspândirii celulelor afectate de boală.”

Cercetătorii au dezvoltat testul genetic cu două grupuri de pacienți. În primul grup, echipa a analizat ADN-ul de la biopsiile din diagnosticările inițiale ale 126 de pacienți care au fost tratați cu radioterapie cu imagini ghidate (IGRT), rezultatul fiind o medie de supraviețuire de 7.8 ani. În al doilea grup, echipa de cercetare a aplicat testul pe 150 de persoane ale căror tumori au fost îndepărtate chirurgical (prostatectomia radicală). Testul genetic a înregistrat rezultate similare în ambele grupuri, și prin urmare, pot fi utilizate atât pentru pacienții care aleg radioterapia cât și pentru cei care aleg intervenția chirurgicală ca tratament inițial.

Cercetătorii au descoperit de asemenea, că atunci când sunt testate tumorile caracterizate prin hipoxie la bărbații tratați cu IGRT, aceste informații reușesc să facă testul chiar mai precis, spune dr Bristow.

Studiul a demonstrat că bărbații cu cele mai bune rezultate – recurență mai mică de 7% de cancer de prostată la cinci ani – au avut puține modificări genetice și un nivel de hipoxie scăzută. Pentru bărbații cu un nivel ridicat al acestor modificări genetice și cu grad ridicat de hipoxie, rezultatele au fost mai puțin pozitive – mai mult de 50% dintre pacienți au recidivat, aceștia fiind pacienți cărora, în viitor, li s-ar putea oferi intensificări ale tratamentului, ca o parte a unui plan de tratament personalizat.

Sursă: www.news-medical.net