Experiența cancerului este mai mult decât un eveniment stresant!
Atunci când resursele noastre de a gestiona stresul eșuează, apare trauma; stresul traumatic fiind forma extremă de stres care apare în urma unei experiențe traumatice.
Stresul post-traumatic (SPT) este stresul traumatic care persistă în urma unei experiențe traumatice. Dacă stresul post-traumatic se acumulează până la nivelul în care produce simptome care durează mai mult de o lună și sunt combinate cu dificultatea persoanei de a funcționa în mod adecvat la locul de muncă sau în relațiile sociale, poate fi folosit termenul de tulburare de stres post-traumatic (TSPT).
Toate gândurile/emoțiile (de groază, de șoc, de frică sau neputință) pe care le trăiești în confruntarea cu această boală, pot duce la dezvoltarea unui stres post-traumatic iar de amploarea și persistența acestuia depinde dezvoltarea tulburării de stres post-traumatic.
Factorii declanșatori ai stresului post-traumatic legat de cancer pot fi: un nivel de stres ridicat, aflarea diagnosticului, așteptarea rezultatelor testelor, durerea de cancer cât și alte probleme fizice legate de boală, tratamentele, perioadele lungi petrecute la spital, teama de recidivă cât și recidivarea cancerului.
Simptomele specifice în tulburarea de stres post-traumatic sunt: depresia, tulburările de anxietate, atacurile de panică, iritabilitatea crescută, distanțarea socială, tulburările de somn, pierderea interesului pentru viață, problemele de concentrare, alternări ale cognitiei și dispoziției asociate cu evenimentul traumatic, retrăiri ale evenimentului traumatic (flashback-uri), precum și convingeri negative și persistente despre sine și alții.
Ele pot fi declanșate în diferite contexte de viață atunci când anumite mirosuri, sunete și imagini sunt legate de chimioterapie sau alte tratamente și pot fi prezente din momentul aflării diagnosticului, în timpul tratamentului , până la terminarea tratamentului, în timpul unei posibile recidive a cancerului cât și mult timp după toate acestea.
De aceea este necesară conștientizarea suferinței mentale a vieții cu cancer și necesitatea unui tratament precoce al tulburării de stres post-traumatic printr-o intervenție psihologică adecvată.
În acest sens pot fi utilizate mai multe tipuri de tratament printre care: intervenția în criză, diversele metode psihoterapeutice cât și participarea în cadrul grupurilor de sprijin.
Toate acestea te vor ajuta:
- să găsești înțelegere și sprijin emoțional,
- să înțelegi simptomele cu care te confrunți,
- să gestionezi stresul prin diferite metode de relaxare,
- să schimbi modul de gândire, adoptând moduri de gândire mai echilibrate și mai utile
- să întâlnești alte persoane cu experiențe și simptome similare care împărtășesc propriile abilități de a face fața și de a gestiona situația cu care se confruntă
Menirea mea ca psiholog este de a te ajuta să depășești toate obstacolele mentale (sentimente, gânduri,emoții) pe care ți le generează contactul cu această boală și de a-ți fi alături oferindu-ți sprijinul psihologic de care ai nevoie!
Olivera Stanciu
Psiho-Oncolog în cadrul Clinicii Amethyst Timișoara
