Glosar de termeni medicali (de la A la Z)

A

B

C

E

F

H

L

M

O

P

R

S

T

Știm că, adesea, poate fi dificil pentru un pacient să înțeleagă toți termenii pe care un medic îi folosește atunci când îi acordă un diagnostic sau îi explică un plan de tratament. Din acest considerent, pentru a vă asigura o experiență cât mai bună la vizita medicală, vă punem la dispoziție un glosar cu termeni medicali de care s-ar putea să vă loviți pe parcursul dumneavoastră oncologic:

A

ADN – Cancerul începe cu o schimbare în structura ADN-ului, care este prezent în toate celulele umane. ADN-ul oferă celulelor noastre un set de instrucțiuni de bază, inclusiv cum să crească și să se reproducă.

O modificare a structurii ADN-ul este cunoscută sub denumirea de mutație. Astfel, se pot modifica instrucțiunile care controlează creșterea celulelor. Acest lucru înseamnă că celulele continuă să crească în loc să se oprească atunci când ar trebui. În cazul în care celulele se reproduc incontrolabil ele produc un nod de țesut numit tumoră.

B

Bilanţul – reprezintă totalitatea investigaţiilor clinice, paraclinice şi de laborator efectuate unui pacient preterapeutic – pentru stabilirea planului de tratament; de etapă – pentru aprecierea răspunsului la tratament şi orientarea acţiunilor medicale viitoare; post terapeutic – după finalizarea tratamentelor specifice şi intrarea pacientului în etapa de monitorizare.

Biopsie – recoltarea de celule sau fragmente tisulare de la nivelul unui organ sau ţesut pentru examinare anatomo-patologică, în vederea precizării diagnosticului de certitudine. Medicul anatomo-patolog studiază această probă la microscop şi/sau efectuează şi alte teste cu acest fragment tisular. Există mai multe tipuri de biopsie: incizională – se extrage o probă de ţesut dintr-o tumoră, excizională – se extrage întreaga tumoră sau arie suspectă; biopsie cu ac mare = „core-biopsy“, sau cu ac fin = puncţie aspirativă cu ac fin (se extrag fragmente tisulare mici în „core biopsy“ şi grupuri de celule, în cazul puncţiei aspirative cu ac fin).

C

Cancer – Cancerul este un termen care defineşte o multitudine de afecţiuni umane, caracterizate printr-o creştere anormală, haotică, a unor celule într-un anumit organ sau ţesut. Această creştere aberantă, necontrolată, duce la apariţia unei tumori, numită şi tumoră primară. De aici tumorile maligne (canceroase) se pot răspândi în întreg organismul, ducând la formarea de noi tumori – numite şi leziuni secundare sau metastaze. Cauzele acestei boli sunt nenumărate, neexistând un singur factor de risc care să poată fi incriminat în apariţia cancerului. De obicei este o combinație de factori de risc precum factori legaţi de mediul de viaţă, factori de risc legaţi de comportamentul individual şi diversele obiceiuri (alimentaţie, fumat, sedentarism etc.), precum şi factori genetici, moşteniţi.

Computer Tomografie – dispozitiv medical care utilizează radiaţie X pentru achiziţionarea şi prelucrarea de imagini care permit vizualizarea detaliată a structurilor interne ale corpului uman. Principalele componente ale computerului tomograf cuprind gantry-ul care include sursa de iradiere şi detectorii, masa pacientului (suprafaţă plană pe care este poziţionat pacientul), sistemul de achiziţie şi prelucrare a datelor care utilizează algoritmi matematici pentru reconstrucţia imaginilor şi are rol în stocarea datelor.

Câmpul de tratament – câmp de iradiere. Cuprinde parametrii necesari pentru efectuarea tratamentului: tipul radiaţiei, energia fasciculului de radiaţie, dimensiunea şi forma câmpului de iradiere – poziţia lamelelor colimatorului multilamelar, orientarea fasciculului de iradiere, numărul de unităţi monitor – doza de radiaţie ce trebuie administrată.

Cyberknife – dispozitiv medical care emite fascicule de radiaţie X, utilizat în radiochirurgie. Cuprinde două componente principale: un sistem imagistic care permite localizarea cu mare precizie a tumorii şi sursa de radiaţie X care este montată pe un braţ robotizat, cu multiple articulaţii şi cu şase grade de libertate în mişcare, care permit focalizarea convergentă a fasciculelor de radiaţie în volumul tumoral din peste 1200 de direcţii.

D

Diagnosticul de certitudine – pentru tratamentul corect al oricărui pacient cu o boală malignă este necesar un examen de certitudine care este examenul histopatologic al ţesutului tumoral, obţinut printr-o intervenţie chirurgicală curativă sau o simplă biopsie.

E

Echipa medicală multidisciplinară – este formată din toţi medicii implicaţi în rezolvarea unui caz oncologic şi cuprinde, obligatoriu – oncologul medical, chirurgul oncolog specializat în diferite localizări ale cancerului, radioterapeutul, anatomo-patologul, psihologul, dar şi alţi specialişti în funcţie de particularităţile cazului. Nici un pacient oncologic nu are şanse de vindecare, ameliorare sau creştere a calităţii vieţii, decât în cadrul ştiinţific al unui plan de tratament conceput de personalul medical dedicat acestui tip de patologie, pe baza ghidurilor naţionale şi internaţionale de practică medicală.

F

Fracţiune – şedinţă de tratament radioterapeutic.

H

Histerectomia – intervenție chirurgicală, de obicei, recomandată în cazul cancerului de col uterin.
Sunt folosite 2 tipuri de histerectomii în tratarea cancerului cervical. Acestea sunt:

• histerectomie simplă – caz în care sunt eliminate colul uterin și uterul și, în unele cazuri, de asemenea ovarele si trompele uterine, acest lucru fiind necesar doar pentru stadii incipiente ale cancerului de col uterin

• histerectomie radicală – caz în care sunt eliminate colul uterin, uterul, țesuturile din jur, ganglionii limfatici, ovarele și trompele uterine, aceasta fiind opțiunea utilizată într-un stadiu avansat al bolii

Hormonoterapie– Terapia standard constă în administrarea de așa numiți anti-estrogeni care blochează receptorii estrogenici și impiedică acțiunea estrogenilor proprii (care ar stimula creșterea tumorii). Acest tratament se administrează de regulă pe o durată de 5 ani.

O proporție mare a cancerelor de sân conțin receptori pentru hormoni sexuali feminini: aceasta înseamnă ca acești hormoni pot stimula creșterea tumorii. În aceste cazuri se blochează sau se frânează creșterea tumorii prin intervenția în sistemul hormonal feminin.

L

Linac – dispozitiv medical care emite fascicule de radiaţie X sau electroni de energie mare, utilizat pentru tratamentul radioterapeutic.

M

Markerii tumorali – molecule aflate în sânge, alte fluide sau ţesuturi care reprezintă un semn al unui proces patologic, tumoral, în organismul testat. Markerii tumorali se utilizează în special pentru monitorizarea răspunsului la tratamentul specific.

Mască – un mulaj sau o mască confecţionată din material termoplastic utilizată pentru fixarea capului şi umerilor pacientului în timpul tratamentului radioterapeutic.

Mastectomie – termen medical utilizat pentru intervenția ce presupune îndepărtarea chirurgicală a unuia sau a ambilor sâni, parțial sau complet. Mastectomia se face, de obicei, pentru a trata cancerul de sân;

Menopauză – fenomen normal, natural, definit ca fiind sfârșitul perioadei menstruale, confirmat prin absența ciclului menstrual pe o perioadă de 12 luni consecutive (în absența altor cauze evidente). Pe măsură ce înaintăm în vârstă, toate organele corpului nostru își încetinesc funcțiile. Fără excepție, și ovarele trec prin același fenomen, consecința fiind producția scăzută de estrogen și progesteron. Acest fenomen fiziologic marchează sfârșitul permanent al fertilității și caracterizează menopauza.

Metastazele – sunt aşa numitele leziuni secundare, la distanţă şi sunt reprezentate de apariţia unor tumori maligne în alte ţesuturi şi organe decât cel iniţial în care a apărut tumora malignă. Apariţia uneia sau mai multor metastaze înseamnă iniţierea procesului de răspândire a bolii. Indiferent de numărul sau sediul lor, acestea încadrează un pacient în stadiul IV de boală.

Monitorizarea – reprezintă procesul de supraveghere activă a unui pacient oncologic care şi-a încheiat etapele de tratament specific. Se caracterizează prin existenţa unui număr de controale periodice la care pacientul trebuie să se prezinte. Rolul acestor controale este acela de a depista la timp, posibilele recidive sau metastaze la distanţă pentru un tratament precoce şi corect, care să sporească şansele de curabilitate ale pacientului. Investigaţiile clinice şi paraclinice se efectuează la fiecare control, iar frecvenţa acestora depinde de tipul de tumoră, localizarea ei şi tratamentele specifice efectuate.

O

Oncologia – este o specialitate medicală care se ocupă de diagnosticul şi tratamentul cancerului.

Oncolog – medic specialist în cancer.

P

PET CT – metodă imagistică utilizată pentru identificarea şi localizarea modificărilor maligne din întreg organismul prin evaluarea noninvazivă a metabolismului ţesuturilor şi combinarea acesteia cu tomografia computerizată. Această metodă are la bază consumul crescut de glucoză specific majorităţii tipurilor de cancer. Trasorul cel mai frecvent utilizat este 18-FDG, un analog al glucozei de care se ataşează izotopul F18. Acumularea FDG în ţesuturi este proporţională cu cantitatea de glucoză utilizată.

Plan de tratament – etapă foarte importantă din cadrul unei proceduri de radioterapie. Include două procese: delimitarea structurilor anatomice de interes de către medicul radioterapeut şi calculul dozimetric efectuat de fizicianul medical prin intermediul unui sistem computerizat. În prima etapă medicul radioterapeut conturează volumul ţintă şi organele critice, care trebuie protejate, utilizând imagini CT şi uneori RMN. În cea de-a doua etapă fizicianul medical stabileşte parametrii câmpurilor de iradiere care conduc la obţinerea unei distribuţii de doză optime: acoperirea volumului tumoral cu o doză de radiaţie omogenă şi o protecţie cât mai bună a ţesuturilor sănătoase învecinate.

Prognosticul – reprezintă estimarea evoluţiei pacientului odată ce a fost diagnosticat cu o tumoră malignă, aprecierea şanselor de curabilitate, în funcţie de tipul de tumoră şi caracteristicile individuale ale fiecărui bolnav.

Acesta poate fi:
• Favorabil: în cazul tumorilor mai puţin agresive, descoperite în stadii incipiente la pacienţi cu stare generală bună şi fără comorbidităţi (alte boli decât cea malignă pe care o are pacientul);
• Nefavorabil: în cazul tumorilor foarte agresive, diagnosticate tardiv, în stadii avansate, la pacienţii cu stare generală alterată şi comorbidităţi prezente;
• Rezervat, infaust – la pacienţii diagnosticaţi în stadiu terminal de evoluţie a bolii maligne, pentru care nu există resurse actuale de tratament specific şi se efectuează exclusiv tratament simptomatic, suportiv.

R

Radioterapia – este o disciplină specializată în utilizarea radiaţiilor ionizante în scopuri terapeutice, la pacienţii cu cancere şi alte boli. Scopul radioterapiei este administrarea unei doze precise de radiaţie într-un volum tumoral foarte bine-definit cu evitarea apariţiei efectelor secundare în ţesuturile sănătoase, având ca rezultat: eradicarea tumorii, creşterea calităţii vieţii şi prelungirea supravieţuirii cu efecte secundare rezonabile. De asemenea, pe lângă rolul curativ, radioterapia joacă un rol paliativ în prevenţia sau paliaţia eficace sau prevenirea unor simptome precum: durerea, restaurarea funcţiei luminale (dezobstrucţie), integritatea scheletului şi a organelor cu morbiditate minimă.

Radioterapie externă – metodă de tratament a cancerului care utilizează fascicule de radiaţie emise de o sursă de radiaţie aflată la distanţă de corpul pacientului.

Radioterapeuți – personal specializat calificat pentru a oferi tratament de radioterapie; aceştia reprezintă principalii oameni cu care veţi intra în contact atunci când urmaţi tratamentul.

Recidivele – sunt reprezentate de reluarea evoluţiei bolii maligne local sau loco-regional (în locul sau regiunea anatomică în care s-a dezvoltat tumora primară).

S

Scanare CT de planificare – utilizează raze X şi un computer pentru a vizualiza organele şi regiunile din corp pentru planificarea tratamentului radioterapeutic.

Stadiile de boală – există 4 stadii principale ale bolii maligne notate de la I la IV în care I şi II sunt considerate stadii incipiente cu prognostic bun, frecvent curabile, iar stadiile III şi IV sunt stadii avansate de boală cu prognostic mai puţin favorabil sau chiar rezervat. Există şi un stadiu preclinic de boală aşa numitul stadiu 0, sau microscopic, descoperit (frecvent întâmplător) înainte de apariţia unor modificări clinice sau paraclinice uzuale. Pentru stabilirea stadiului de boală se efectuează toate investigaţiile imagistice şi de laborator necesare fiecărui tip de localizare a cancerului, deoarece planul de tratament depinde în mod esenţial, printre alţi factori şi de stadiul bolii.

T

Tatuaj – marcaje cu vopsea permanentă pe pielea pacientului, de dimensiunea unui vârf de ac, efectuate în timpul procedurii de achiziţie a imaginilor de tomografie computerizată pentru planificarea tratamentului, utilizate pentru o poziţionare precisă a pacientului pe masa de tratament pe întreaga durată a tratamentului radioterapeutic.

Tratament curativ – urmăreşte eliminarea completă a cancerului şi oferă beneficii pe termen lung.

Tratament paliativ – urmăreşte micşorarea tumorilor şi reducerea durerii sau ameliorarea altor simptome ale cancerului. Deşi vindecarea nu este posibilă, radioterapia poate, de asemenea, să prelungească viaţa.

Tratamentele specifice – reprezintă toate tipurile de terapie: chirurgicală, radioterapie, chimioterapie, imunoterapie, hormonoterapie, terapii ţintite etc. utilizate de către echipa medicală în tratamentul unui cancer, pentru eradicarea tumorii primare şi a metastazelor.

Tratamentele simptomatice, suportive sunt tratamentele care nu se adresează direct tumorii canceroase, ci sunt utilizate pentru controlul simptomelor bolii şi pentru susţinerea generală a organelor şi sistemelor pacientului afectat de boală în sine sau de tratamentele utilizate (reacţiile adverse ale acestora).

Tumoră – corpul este format din milioane de celule diferite. Cancerul apare atunci când o parte din celulele se multiplică într-un mod anormal. Când cancerul afectează organe și țesuturi solide, apare o formațiune numită tumoră. Cancerul poate apărea în orice parte a corpului în care celulele se multiplică anormal.

Tumora benignă – tumora necanceroasă, care nu generează leziuni la distanţă şi în general nici recidive locale.

Tumora malignă – tumora canceroasă.

Citește și:

București

Telefon: 021.9368
Adresă: Drumul Odăii, nr.42, Otopeni, Jud. Ilfov

Cluj-Napoca

Telefon: 021.9368
Adresă: Str. Răzoare, nr.486G, Florești, Jud. Cluj

Timișoara

Telefon: 021.9368
Adresă: Str. Bela Bartok nr. 12, Dumbravița, Jud. Timis

Alba-Iulia

Telefon: 021.9368
Adresă: Strada Louis Pasteur, nr. 10, Alba-Iulia, Jud. Alba