“În momentul începerii tratamentului de chimioterapie și/ sau radioterapiei, este important ca pacientul să beneficieze de evaluarea statusului nutrițional, de evaluarea factorilor de risc asociați deficitului de substanțe nutritive, factorilor de risc asociați malnutriției și să primească suport și îndrumare într un mod adecvat, individualizat și personalizat.”
ROLUL NUTRIȚIEI ÎN ONCOLOGIE
Rolul alimentației și al recomandărilor nutriționale la pacientul oncologic este esențial și are ca scop:
- Menținerea sau ameliorarea statusului nutrițional;
- Ameliorarea și îmbunătățirea răspunsului organismului la tratament;
- Prevenirea și combaterea malnutriției;
- Imbunătățirea calității vieții pacientului.
Când vorbim despre alimentația pacientului oncologic, este foarte important să ținem cont de câteva aspecte și anume:
- De tipul de cancer;
- De momentul în care pacientul se află (anterior terapiei, în timpul terapiei sau ulterior);
- De tratamentul pe care urmează să-l facă;
- Dacă este anterior sau post intervenție chirurgicală etc.
În acest articol, o să mă refer în mod special la conduita alimentară în timpul tratamentului și de ce anume este ea importantă.
SCĂDEREA ÎN GREUTATE ÎN TIMPUL TRATAMENTULUI ONCOLOGIC
În timpul tratamentului oncologic, cele mai frecvente probleme sunt legate de scăderea în greutate. Scăderea în greutate poate să fie de la câteva (2-3) kg pierdute inițial până la multe (10-15) sau mai multe kg pierdute, ajungându-se la ceea ce numim Malnutriție, Cașexie.
Uneori, scăderea în greutate apare încă din perioada anterioară diagnosticării, ca parte a evoluției bolii, sau ulterior momentului diagnosticării.
Scăderea în greutate poate să fie involuntară, când pacientul nu face nimic în acest sens, sau voluntară, cand pacientul, în urma impactului unui astfel de diagnostic, încearcă fie să-și modifice stilul de viață, fie adoptă o dietă “specifică”, fie face diverse modificări alimentare voluntare.
ALIMENTAȚIA PACIENTULUI ONCOLOGIC
Importanța și rolul suportului nutrițional în timpul tratamentului este tocmai acela de a preveni și de a combate scăderea involuntară în greutate, cât și malnutriția.
Alimentația pacientului în timpul tratamentului trebuie să respecte regulile de bază referitoare la alimentație, să fie alcatuită din aportul de macronutrienți (proteine, lipide, glucide), dar și să corecteze deficitul de micronutrienți (vitamine și minerale) acolo unde este cazul, în funcție de parametrii biologici ai fiecărei persoane în parte.
Acest aport alimentar, precum și raportul de macro și micronutrienți din necesarul energetic zilnic, trebuie să fie stabilit de către specialiști în nutriție și dietetică și trebuie să țină cont de rezultatele evaluării statusului nutrițional, al factorilor de risc asociați, astfel încât să prevină și /sau să combată unele efecte adverse care pot apărea în timpul tratamentului și nu în ultimul rând să prevină și/sau să combată malnutriția.
Malnutriția, implică mult mai mult decât simpla scădere în greutate.
Malnutriția înseamnă, odată cu scăderea în greutate, și scăderea masei musculare precum și antrenarea unor modificari metabolice, care pot influența frecvența complicațiilor date de boală și tratament precum și întreg răspunsul organismului la tratament.
În acest sens, în conformitate cu recomandările europene ale ESMO, (Societate Europeana pentru Oncologie Medicală) și ale ghidurilor ESPEN (Societatea Europeană de Nutriție Clinică și Metabolism) monitorizarea pacientului din punct de vedere nutrițional, este imperios necesară și cuprinde:
- Efectuarea screeningului de risc nutrițional și corelarea cu parametrii biologici (IMC, pierdere în greutate în ultimele 3 luni, scăderea aportului alimentar, afectare severă a stării de sănătate).
- Definirea necesarului nutrițional ținându-se cont de:
- – necesarul energetic total (kcal/zi),
- – necesarul proteic (pacienții cu cancer au un necesar de minim de 1g/kgcorp/zi cu o medie de 1.2-2g/kg/corp),
- – necesarului hydric (ml/kgcorp).
- Inițierea terapiei nutriționale personalizate.
Acest aspect legat de evaluare și stabilirea planului nutrițional, face ca fiecare pacient în parte să beneficieze de recomandări individualizate, adecvate, în conformitate cu nevoile sale.
Terapia nutrițională a bolnavilor de cancer, este prin boală în sine distinctă, iar formele de suport pot varia în funcție de stadiul bolii, stadiul tratamentului, de aceea evaluarea periodică poate duce la adaptarea și suplimentarea nutrițională în funcție de evoluție.
MODALITĂȚI DE ALIMENTARE A PACIENTULUI CU CANCER
Nutriția, alimentația pacientului cu cancer, poate să fie realizată în modalități sau pe căi diferite, în funcție de situație și nevoi, scopul final fiind același, și anume de a combate malnutriția și de a maximiza răspunsul la tratament.
Aceste modalități sunt:
- Alimentația pe cale orală (aport alimentar obișnuit) la care, în functie de evoluție, se pot adăuga suplimente alimentare (funcție de deficitul relevat de parametrii sanguini);
- Alimentația enterală – sonda nazogastrică, gastrostoma sau jejunostoma, în funcție de localizarea factorilor ce împiedică alimentarea pe cale orală (tumori în sfera ORL, esofagiene, gastrice sau afectarea mucoasei bucale și /sau esofagiene, mucozite)
- Alimentația (nutriția) parenterală, recomandată doar în cazul în care nu este posibilă nutriția pe cale orală sau enterală.
DESPRE DIETE
Ca și în cazul populației generale, nu există o dieta sau o conduită alimentară universal valabilă, ceea ce este potrivit unei persoane, poate aduce uneori dezavantaje majore altei persoane, sau dezechilibre importante, care pot afecta atât evoluția bolii cât și răspunsul la tratament.
În zilele noastre, când suntem asaltați de o abundență fără precedent de produse alimentare și campanii de marketing extrem de atractive și insistente, selectarea informației poate să fie dificilă și ne poate face cu ușurința să cădem în “capcanele” oferite de alimente cu proprietăți miraculoase, alimente etichetate ca produse originale și, nu în cele din urmă, de multitudinea de oferte de diete miraculoase.
Adaptarea alimentației, în funcție de nevoile individuale și atenția acordată calității nutrienților, aduce beneficii majore atât în prevenția, cât și în tratarea multor afecțiuni, însa trebuie să țină cont de particularitățile ce ne definesc ca indivizi, ca entități unice, cu nevoi și plăceri proprii.
În concluzie, recomandarea mea în general, dar cu atat mai mult în ceea ce privește pacientul cu cancer, este aceea de a se informa din surse validate medical, autorizate, de a discuta întotdeuna cu medicul curant și de a solicita consultul unui dietetician, pentru a putea beneficia de îndrumare avizată, personalizată, de un ajutor real și profesionist în atingerea obiectivului terapeutic.