Anatomie
Tumorile orofaringiene (OF) fac parte din tumorile care apar la nivelul gâtului. Gâtul (faringele) este subîmpărțit în 3 regiuni: nazofaringe (spațiul din spatele nasului), orofaringele (baza de limb, amigdalele palatine, palatul moale, peretele lateral și posterior) și hipofaringele (partea inferioară a faringelui).
Factori de risc
Printre cei mai importanți factori de risc în dezvoltarea tumorilor faringiene se numără fumatul și infecțiile cu HPV (HPV+ este mai frecvent la pacienții tineri, nefumători și prezintă un prognostic mai bun vs HPV-).
Alți factori de risc importanți pot fi: consumul excesiv de alcool, igiena orală precară, alimentație săracă în fructe și/sau legume, prin aportul insuficient de minerale și vitamine, sistem imunitar deficitar (medicamente imuno-supresive post-transplant, HIV/AIDS).
Stadializare
Planificarea tratamentul oncologic și indicațiile medicului în acest sens se fac abia după ce a fost realizată stadializarea bolii.
Diagnosticul unei boli oncologice necesită mai multe etape, cele mai importante fiind:
- Consultului clinic la apariția primelor simptome (ORL, fibroscopie);
- Biopsia (rezultatul histopatologic și imunohistochimic- +/-HPV), dacă pacientul a fost operat în prim timp – evaluarea rezultatului histopatologic postoperator;
- Evaluarea biochimică (hemoleucogramă, funcția hepatică, funcția renală);
- Bilanțului imagistic. Prin această metodă se face evaluarea bolii locoregional, statusul ganglionar și metastazele. Se folosește CT/RMN la nivelul capului și gâtului cu substanță de contrast, CT de torace cu substanță de contrast, (în special la fumători, pentru a exlude o a doua localizare pulmonară sau a metastazelor pulmonare). Dacă există incertitudini, se recomandă efectuarea PET-CT. După aceste investigații, stadializarea se va face conform AJCC (ghid autorizat pentru informații privind stadializarea cancerului) cu privire la extensia T- tumorii, N- ganglionilor și a M- metastazelor.
Evaluare preterapeutică
Înaintea tratamentului, pacientul este evaluat stomatologic pentru asanarea focarelor dentare. Ulterior, se realizează ședințe de consiliere nutrițională unde se recomandă o alimentație cu necesar caloric și proteic crescut. În cazul în care pacientul nu reușește să se alimenteze corespunzător, se va monta tubul de gastrostomă pentru alimentație, care îl va ajuta să atingă aportul necesar de calorii și proteine.
În cazul iradierii la nivelul gâtului, funcționarea glandei tiroide poate fi afectată, iar din acest motiv se recomandă evaluarea acesteia prin efectuarea unui consult endocrinologic + nivel TSH, FT4. În cazul în care pacientul prezintă modificări în acuitatea auditivă (frecvent hipoacuzie) se va efectua o audiogramă.
Ulterior, pacientului i se recomandă un consult pneumologic și consiliere pentru renunțare la fumat în cazul pacienților care încă prezintă acest factor de risc negativ.
Tratament
Fiecare pacient beneficiază de un tratament personalizat, în funcție de factorii de risc, rezultatul histopatologic, stadializare, starea generală și bolile asociate.
- Rolul chirurgiei în tumorile orofaringiene, este excizia formațiunii tumorale primare și/sau ganglionii aferenți drenajului tumoral;
- Radioterapia are scopul de a distruge sau prevenii creșterea celulelor tumorale;
- Chimioterapia ajută în distrugerea ciclului celular, prin prevenirea creșterii și multiplicării celulelor tumorale;
- Terapiile țintite opresc semnalul de creștere, situate la nivelul celulelor tumorale.
Conduita terapeutică diferă în funcție de stadiul bolii și cazul individual al pacientului, după cum urmează:
- În cazurile incipiente, se recomandă radioterapia exclusivă sau intervenția chirurgicală;
- Dacă boala este într-un stadiu ușor/moderat avansat local/ganglionar, se recomandă radioterapia locoregională concomitent cu chimioterapia în scop radiosensibilizator sau intervenția chirurgicală.
- În cazuri selectate (în special la cele avansate ganglionar) se realizează chimioterapie de inducție, urmată de re-evaluare imagistică și clinică și, în funcție de răspuns, intervenție chirurgicală sau radio-chimioterapie concomitentă cu scop curativ, adjuvant (postoperator) doar în cazul în care există factori de risc negativi pentru recidivă locală (margine de excizie pozitivă, limfoganglioni pozitivi, tumori cu dimensiuni mari la stadializare).
Toxicitate
Uneori, tratamentele oncologice pot provoca efecte secundare. Acestea pot fi de două feluri: acute sau tardive:
- Acută: dermatită (inflamația tegumentului în zona iradiată), epitelita (inflamația mucoasei gurii/faringelui), mucozita (secreții abundente la nivel orofaringian), durere locală, xerostomia (uscăciunea gurii);
- Tardivă: fibroza, xerostomia, osteoradionecroza. Toxicitățile induse de chimioterapia concomitentă pot fi: grețuri, vărsături, diaree, afectarea funcției renale sau hepatice.
Urmări
Bazat pe secvențialitatea tratamentului, riscului de recidivă și nivelul toxicității posterapeutice se stabilește împreună cu medicul curant, recomandările de urmărire fiind:
- În primul an, consultul clinic/ORL și panendoscopie se efectuează la 1-3 luni;
- Bilanțul imagistic: CT cap și gât cu substanță de contrast +/-PET-CT la 3-6 luni, ulterior în anul 2 posterapeutic la 2-6 luni;
- În anii 3-5 pacientul se prezintă la control la 4-6 luni;
- Peste 5 ani,controalele au loc la 1 an;
- Consult stomatologic, endocrinologic, nutrițional la 6-12 luni;
- Consult psihologic/psihiatric pentru prevenirea apariției/tratmentul tulburărilor anxios-depresive.
Dr. Noemi Besenyodi
Medic Specialist Radioterapie
Director Medical Amethyst Alba-Iulia
