Multe femei se tem că, la un moment dat în viață, vor descoperi un nodul la nivelul sânului sau că, în urma unui control de rutină, li se va depista prezența unor celule anormale care ar putea fi tumori. Această teamă nu este nejustificată, având în vedere că acest tip de cancer este cel mai frecvent întâlnit în rândul femeilor.
Ce este cancerul mamar?
Cancerul de sân apare atunci când celulele din țesutul mamar încep să se înmulțească în mod necontrolat. Aceste celule anormale pot forma în timp tumori, însă nu toate tumorile sunt canceroase. Majoritatea sunt benigne, ceea ce înseamnă că nu se răspândesc în alte părți ale corpului și nu prezintă riscuri pentru sănătate.
Cu toate acestea, în unele cazuri, se pot dezvolta tumori maligne, adică celule canceroase care pot invada țesuturile din jur și se pot extinde în alte zone ale corpului.
Care sunt tipurile de cancer mamar?
Cancerul mamar poate apărea în diverse zone ale sânului și poate fi clasificat în mai multe tipuri. Acesta este, de obicei, împărțit în două categorii principale: cancer neinvaziv și cancer invaziv.
- Cancerul de sân neinvaziv (in situ)
- Carcinomul ductal in situ: Acest tip de cancer se dezvoltă în ductele din componenta sânului și nu s-a răspândit în țesutul sănătos din jurul sânului. Deși nu este încă considerat o leziune canceroasă, acesta poate evolua spre o formă invazivă dacă nu este tratat corespunzător.
- Neoplazia lobulară (carcinom lobular in situ). Acesta nu reprezintă o formă de cancer propriu-zis, dar indică prezența unor modificări celulare în lobulii glandelor mamare. Deși nu invadează țesuturile învecinate, neoplazia lobulară semnalează un risc crescut de a dezvolta cancer mamar în viitor.
- Cancerul de sân invaziv apare atunci când celulele canceroase se extind dincolo de zona inițială de dezvoltare: (cancer de sân ductal invaziv) sau de lobuli (cancer de sân lobular invaziv).
Cancerul de sân mai este, de asemenea, clasificat în funcție de cât de mult s-a răspândit:
- Cancer de sân în stadiu incipient (stadiile 0-IIA): În această etapă, tumora nu s-a extins dincolo de sân și poate fi tratată;
- Cancer de sân avansat local (stadiile IIB-III): Tumora a început să se extindă dincolo de sân, implicând ganglionii limfatici din apropiere;
- Cancer de sân metastatic (stadiul IV): În acest stadiu, cancerul s-a răspândit în alte părți ale corpului, precum oase, ficat sau plămâni;
- Cancer de sân avansat: Se referă la o formă avansată a bolii, care nu poate fi tratată prin intervenție chirurgicală, inclusiv cancerul de sân metastatic.
Ce este cancerul mamar metastatic?
Cancerul de sân metastatic apare atunci când celulele canceroase se răspândesc dincolo de sân și de ganglionii limfatici, către alte părți ale corpului. Această formă de cancer este cunoscută și sub numele de cancer de sân avansat sau stadiul IV.
Deși celulele canceroase pot ajunge în orice parte a corpului, cele mai comune zone în care cancerul de sân metastatic se răspândește sunt ficatul, plămânii, creierul și oasele.
Tratamentul pentru cancerul de sân metastatic are ca scop principal încetinirea evoluției bolii, ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții pacientelor, precum și creșterea duratei de supraviețuire. Chiar dacă acest tip de cancer nu este curabil, tratamentele pot ajuta la gestionarea bolii pentru o perioadă mai lungă de timp.
Care sunt factorii de risc pentru apariția cancerului mamar?
În ceea ce privește cauzele cancerului mamar, există factori de risc pentru cancerul de sân care nu pot fi controlați, dar și factori care pot fi influențați de stilul de viață.
Factori de risc necontrolabili:
- Vârsta: riscul de cancer de sân crește semnificativ după vârsta de 40 de ani.
- Femeile care au avut cazuri de cancer mamar sau ovarian în familie sunt mai predispuse spre a-l dezvolta la rândul lor;
- Moștenirea unor mutații genetice, precum BRCA1, BRCA2, PALB2 și CHEK2;
- Țesut dens al sânilor. Sânii cu un țesut dens au un risc crescut pentru apariția cancerului.
- Debutul ciclului menstrual la o vârstă fragedă, înainte de 11-12 ani poate fi un factor de risc.
- Expunerea la radiații. Radioterapia efectuată în zona pieptului crește riscul de cancer mamar.
Factori de risc controlabili:
- Consumul de alcool: Consumul frecvent de alcool poate crește riscul de cancer mamar.
- Lipsa activității fizice: Sedentarismul este asociat cu un risc crescut de cancer de sân.
- Terapia de substituție hormonală (TSH) administrată femeilor aflate la menopauză, poate crește riscul de cancer mamar.
- Obezitatea: Excesul de greutate, în special după menopauză, este un factor de risc.
- Nașterea primului copil la o vârstă mai înaintată;
- Dieta nesănătoasă: O alimentație bogată în grăsimi nesănătoase poate contribui la apariția cancerului.
Cancerul mamar, în special în stadiile incipiente, poate să nu provoace simptome vizibile și este adesea descoperit doar prin mamografie de rutină. Totuși, pe măsură ce boala progresează, pot apărea următoarele semne și simptome:
- Noduli sau mase anormale în sân: Acestea sunt, de obicei, nedureroase și pot fi primul semn că ceva nu este în regulă.
- Modificări ale formei sau mărimii sânului: Asimetria sau creșterea neobișnuită a unui sân față de celălalt poate fi un simptom.
- Schimbări ale pielii sânului: Pielea poate căpăta un aspect de „coajă de portocală”, ceea ce indică o posibilă inflamație.
- Retracția mamelonului: Mamelonul poate începe să se retragă spre interior, un semn care trebuie investigat.
- Secreții anormale de la nivelul mamelonului: Secrețiile care nu sunt lapte matern, cum ar fi lichidul sângeros, pot indica o problemă.
Este important ca orice schimbare sau simptom neobișnuit la nivelul sânilor să fie evaluat cât mai repede de un medic pentru a preveni complicații sau pentru a confirma un diagnostic.
Ce înseamnă screeningul cancerului mamar?
Screeningul pentru cancerul de sân are ca scop detectarea cancerului de sân într-un stadiu incipient, înainte ca acesta să aibă șansa de a se răspândi și când este cel mai ușor de tratat. Screening-ul pentru cancerul de sân poate include următoarele teste:
- Mamografia este cel mai frecvent utilizat test de screening. Aceasta captează imagini ale sânului și poate identifica potențiale anomalii înainte de apariția simptomelor. Se recomandă ca femeile cu risc mediu de cancer de sân, cu vârste între 40 și 74 de ani, să efectueze mamografii la fiecare doi ani.
- Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) și ecografiile pot fi utilizate ca teste suplimentare, în special pentru femeile cu risc crescut de cancer. Femeile cu un risc mai mare, cum ar fi cele cu mutații genetice sau un istoric familial de cancer mamar, pot fi sfătuite să înceapă screening-ul mai devreme și să efectueze teste mai frecvente.
- Mai există și examenul clinic al sânilor, prin care un medic va examina sânii unei femei pentru a verifica dacă există umflături sau anomalii care pot sugera cancer de sân. Femeile, de asemenea, ar trebui să cunoască foarte bine modul în care se simt și arată sânii lor, pentru a detecta orice schimbare în timp util.
Cum este diagnosticat cancerul mamar?
Diagnosticarea cancerului de sân începe, de obicei, în momentul în care o mamografie evidențiază o anomalie în țesutul mamar sau când o femeie observă un nodul sau alte modificări ale sânului. Deși multe dintre aceste constatări sunt benigne (necanceroase), sunt necesare teste suplimentare pentru a determina dacă este prezent un cancer.
Pașii în diagnosticarea cancerului mamar:
- Consultația medicală și evaluarea istoricului:
- Medicul va discuta cu pacienta despre istoricul medical, inclusiv despre eventualii factori de risc, cum ar fi antecedentele familiale de cancer de sân.
- În timpul consultației, se va efectua un examen fizic, în care medicul va palpa sânii, mameloanele și ganglionii limfatici din regiunea axilară pentru a depista noduli sau alte anomalii.
- Teste imagistice:
- Mamografie: Prima etapă de evaluare imagistică, utilă în detectarea modificărilor la nivelul țesutului mamar.
- RMN mamar: Se poate folosi în cazurile în care se dorește o evaluare detaliată a imaginilor sau dacă se constată un risc crescut de cancer mamar.
- Biposia:
- Biopsia este singurul test care poate confirma definitiv prezența cancerului. Procedura implică recoltarea unei mici mostre de țesut din zona suspectă, cel mai frecvent printr-o metodă minim invazivă, folosind un ac. În unele cazuri, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru recoltarea țesutului.
- Proba de țesut este apoi analizată de un medic histopatolog pentru a identifica prezența celulelor canceroase și a determina tipul de cancer de sân.
- Testarea pentru stadializarea cancerului:
Dacă diagnosticul de cancer este confirmat, medicul va recomanda teste suplimentare pentru a vedea dacă boala s-a răspândit în alte părți ale corpului. Acest proces este cunoscut sub numele de stadializare și poate implica teste imagistice, precum
- Radiografie toracică;
- Tomografie computerizată (CT): Pentru a evalua răspândirea în alte zone, cum ar fi ficatul sau alte organe;
- Alte investigații, cum ar fi scintigrafia osoasă sau PET-CT, pot fi recomandate dacă există suspiciuni de metastaze la nivelul oaselor.
Cum se tratează cancerul de sân?
Tratamentul cancerului de sân implică de obicei una sau mai multe dintre următoarele terapii:
- Chirurgia;
- Radioterapia;
- Chimioterapia;
- Terapia hormonală;
- Terapie țintită.
Chirurgie. Adesea, tratamentul de primă linie, intervenția chirurgicală este utilizată pentru îndepărtarea tumorii canceroase. În unele cazuri, chirurgul poate efectua o procedură de conservare a sânilor care păstrează cât mai mult posibil din sân. În alte cazuri, este necesară o mastectomie.
Aceasta este o procedură în care întregul sân este îndepărtat. Femeile care suferă o intervenție chirurgicală de conservare a sânilor sau mastectomie ar putea dori să discute cu chirurgul lor despre opțiunile de intervenție chirurgicală de reconstrucție a sânilor. În ultimii ani, anumite tipuri de cancer de sân sunt tratate mai întâi cu chimioterapie neoadjuvantă și apoi intervenția chirurgicală.
Radioterapia. Aceasta ucide celulele canceroase prin expunerea acestora la radiații. Radioterapia este de obicei utilizată după o intervenție chirurgicală, pentru a elimina orice celule canceroase rămase.
Chimioterapia. Chimioterapia folosește medicamente pentru a deteriora sau ucide celulele canceroase. Chimioterapia poate fi administrată înainte sau după operație cu scopul de a reduce dimensiunea tumorii și de a elimina celulele canceroase reziduale din organism.
Terapia hormonală. Terapia hormonală este utilizată pentru a trata cancerele de sân cu receptori hormonali pozitivi. Unele dintre aceste medicamente acționează prin reducerea producției de hormoni estrogen sau progesteron de către organism. Acest lucru privează celulele canceroase de hormonii care le ajută să se dezvolte.
Care sunt perspectivele pentru femeile diagnosticate cu cancer de sân?
Prognosticul cancerului de sân depinde de mai mulți factori. Printre aceștia se numără momentul în care cancerul a fost detectat, tipul și gradul invaziv al acestuia, precum și vârsta și starea generală de sănătate a pacientei la momentul diagnosticării. Dar, în general, cancerele de sân care sunt detectate în stadii incipiente sunt mai ușor de tratat și au cele mai bune rezultate.
Este esențial ca femeile care au fost tratate cu succes pentru cancerul de sân să continue monitorizarea medicală regulată. Vizitele periodice la medic, mamografiile și alte teste de screening rămân cruciale pentru a depista eventualele recidive ale cancerului de sân sau apariția altor tipuri de cancer.
Este important să alegi un centru de tratament specializat pentru a beneficia de cele mai avansate soluții în lupta împotriva cancerului de sân. Clinica Amethyst oferă tratamente moderne și personalizate pentru cancerul mamar, incluzând radioterapie de ultimă generație, chimioterapie, dar și suport nutrițional și psihologic. Alegerea unui centru de excelență, cum este Amethyst, asigură accesul la tehnologii inovatoare și un plan de tratament adaptat nevoilor fiecărei paciente.
