Ultimele estimări ale Globocan, din 2018, arată că aproximativ 83 461 de persoane au fost diagnosticate cu cancer în acel an în România. Dintre aceștia 11 340 au fost diagnosticați cu cancer pulmonar, aproape 1 din 5 cancere la bărbați fiind la nivel pulmonar în timp ce la femei doar puțin peste 7% din cazuriile de cancer sunt la nivel pulmonar. Diferență între sexe este explicată de fumat, un obicei mai des întâlnit la bărbați și care este clar corelat cu această boală, printre alte boli pe care le favorizează.
Screeningul este o testare sau procedură care să aibă posibilitatea de a descoperi cancerul pulmonar în stadiul incipient, înainte de a produce simptome.
Pentru cancerul pulmonar el constă într-o examinare CT cu doză redusă, făcută periodic, la pacienții la risc (de ex. fumători). Nu există markeri serologici (analize de sânge) care să poată fi folosite în screeningul cancerului pulmonar. În lipsa unor programe naționale de screening, situația în care boala este descoperită accidental cu ocazia unor examinări imagistice pentru altă patologie este rară. Majoritatea pacienților descoperiți cu cancer pulmonar s-au adresat medicului pentru că au apărut simptome.
Simptomele la debut sunt variabile. Tuse persistentă, cu sau fară expectorație, cu sau fară hemoptizie (apariția de sânge în spută). Lipsa de aer, durere la nivelul toracelui pot de asemenea să fie semne de cancer pulmonar. Simptomele nu sunt specifice doar pentru această boală, ele sunt întâlnite în multe alte afecțiunii ale plămânilor sau cardio-vasculare.
Că în orice alt cancer primele întrebări care se pun înainte de a începe un tratament sunt cu ce tip de cancer ne confruntăm și cât de mult a avansat boala în organism în perioada în care pacientul nu a prezentat simptome.
Termenul de cancer este unul generic, el definește practic o boală produsă de o celulă proprie, ce devine agresivă față de organism. În funcție de ce tip de celulă devine ‘’rebelă’’ definim tipul de cancer. La nivelul plămânului sunt doua mari categorii de cancere: cancerul cu celule mici (SCLC – small cell lung cancer) și NSCLC – non small cell lung cancer, cancer care nu este cu celule mici și se poate împărții la rândul lui în carcinom scuamos sau adenocarcinom. De asemenea mai sunt variante de cancer mai rare, precum și posibilitatea ca un cancer la nivelul plămânului să fie de fapt metastaza unui cancer din altă parte a corpului. Prin urmare importanța biopsiei este crucială, fară a știi cu ce tip histologic de confruntăm nu putem știi care este tratamentul propriu zis.
În funcție de unde anume sunt leziuniile se optează pentru diverse proceduri ce urmăresc obținerea unei biopsie. Pentru tumori care sunt aproape de arborele bronșic (prin care circulă aer spre și dinspre plămâni) se poate opta pentru o bronhoscopie cu biopsie sau EBUS. Un fibroscop flexibil este introdus prin trahee, bronhii, pană în zona afectată și se face prelevarea de probe. Pentru o formațiune tumorală aflată relativ aproape de peretele costal biopsia se poate face printr-o puncție transtoracica, ghidată imagistic.
Pentru a știi care este extensia bolii în organism este nevoie de investigații imagistice. În general prima investigație la care ajung pacienții cu cancer pulmonar este CT ul (Tomografie computerizată), care evidențiază formațiuni tumorale la nivel pulmonar, adenopatii (ganglioni măriți) sau/și metastaze la alte organe (creier, ficat, os). PET-CT-ul este o formă complexă de investigație imagistică, superioară CT ului, care poate evidenția mai bine extinderea bolii în organism, și în mod ideal ar trebui făcut la majoritatea pacienților.
Tot în cadrul bilanțului se folosește RMN ul cerebral (examinarea de preferat pentru a exclude o metastază la nivelul capului), și în diverse alte situații ecografie hepatică, scintigrafie osoasă.
Odată stabilite tipul histopatologic (cu subtipurile de rigoare – pentru a știi la ce medicament este sensibilă boala) și extensia în organism se poate elabora un plan de tratament.
În stadiile incipiente unele forme de cancer pulmonar se pot opera, dar în general sunt rar sau accidental descoperite în acest stadiu. Prin urmare rămân ca variante de tratament chimioterapia, imunoterapia și radioterapia.
Tratamentul optim variază de la caz la caz . În Clinicile Amethyst este stabilit în cadrul unei comisii multidisciplinare, cu personal înalt calificat, din care face parte oncolog medical – care se ocupă de tratamentul medicamentos, radioterapeut -se ocupă de radioterapie și chirurg toracic – decide oportunitatea unui tratament chirurgical, decizia fiind luată pe baza informațiilor oferite de anatomo-patolog ( pune diagnosticul pe baza probelor de la biopsie) și imagist ( interpretează imaginiile de CT/PET/RMN)
În concluzie, diagnosticul și elaborarea unui plan de tratament sunt procese complexe, în care își aduc aportul medici din mai multe specialități, cu ajutorul unor echipamente de înalta performanță. Acest lucru nu ar trebui să descurajeze, dimpotrivă, pacienții trebuie să înțeleagă că fiecare investigație urmărește stabilirea planului optim de tratament pentru situația în care se află ei.
Progresele recente pe parte de imunoterapie, împreună cu progresele făcute pe partea de radioterapie, chirurgie, anatomie-patologică și genetică permit tratamente țintite, eficiente, care au crescut semnificativ calitatea și durata vieții pacientului. Chiar și în această situație, prevenția rămâne la fel de importantă ca oricând, renunțarea la fumat fiind printre altele, una din metodele care scad, nu imediat ci în timp, șansele ca această boală să apară.
Medic Specialist Radioterapie
