Jurnalul Internaţional de Oncologie a publicat o analiză post-tratament, după un studiu ce s-a întins pe o perioadă de 10 ani. S-a constatat astfel că pacienţii cu cancer de prostată la care s-a descoperit existența unui antigen specific prostatic detectabil (PSA) după prostatectomie radicală ar trebui să primească mai devreme şi într-un mod mai agresiv tratament radioterapeutic.
Procesul german ARO 96-02 este un studiu clinic prospectiv care a comparat o abordare de tip „aşteaptă – şi – vei – vedea” în raport cu o abordare adjuvantă de radioterapie pentru pacienţii cu cancer de prostată cu nodul negativ şi care au suferit în prealabil o prostatectomie.
Studiul a inclus 388 pacienţi, în intervalul de timp 1997 – 2004, pacienţi ce sufereau de cancer de prostată pT3 – 4pN0, cu margini pozitive sau negative care au suferit deja prostatectomii radicale ce au fost succedate de ARO 96-02.
La studiu au participat douăzeci şi două de centre din Germania. 159 de pacienţi au fost distribuiţi la abordarea “aşteaptă – şi – vei – vedea” (ARM A) iar 148 de pacienţi au fost distribuiţi pentru a primi radioterapie adjuvantă (ARM B). 78 de pacienţi care nu au obţinut un PSA nedetectabil au fost mutați în ARM C. Rata de supravieţuire globală (OS) si rata de recidivă clinică au determinat rezultatele studiului.
Dintre pacienţii din ARM A (ramura A) 86% au avut o rată de supravieţuire de 10 ani, iar dintre cei din ARM B (ramura B) doar 83% au atins această rată de supravieţuire. Cel mai mic procent s-a înregistrat la pacienţii din ARM C (ramura C) unde s-a atins doar un procent de 68%.
Procentul de recidivă clinică în ramura C a fost de 63%.
Toţi pacienţii care au făcut parte din studiu au fost testați PSA înainte şi după efectuarea studiului, dar au suferit şi o scanare osoasă şi o radiografie toracică. Pacienţii din ARM B au primit radioterapie 3-D conformă de intensitate 60 Gy, în timp ce pacienţii din ARM C au primit radioterapie 3-D de intensitate 66 Gy.
„După ce pacienţii au fost supuşi prostatectomiei radicale, indicatorul de PSA trebuie să scadă sub limitele de detecţie. Analiza noastră arată că pacienţii care au PSA detectabil post-prostatectomie pot beneficia de tratament mai agresiv, precoce şi uniform, care ar putea să îmbunătăţească rezultatele ratei de supravieţuire.”, a declarant Thomas Wiegel, doctor, director al departamentului de radiaţii oncologice de la Spitalul Universitare din Ulm, Germania, principalul autor al studiului.
Sursa: www.medindia.net
