Pe parcursul perioadei în care o persoană/un pacient nu are probleme de sănătate, consumul de hrană necesar pentru a obţine nutrienţii şi caloriile indispensabile pentru buna funcționare a organismului, nu este nici pe de parte o problemă. Cele mai multe planuri sau sfaturi de nutriţie susţin, în general, ideea unui aport crescut de fructe, legume şi produse din cereale integrale, consum limitat de carne roşie, cu precădere cea care este prelucrată sau cu multe grăsimi, aport diminuat de zahăr, alcool şi sare şi nu în ultimul rând, monitorizarea atentă a greutăţii. Dar când pacientul se află în perioada de tratament împotriva cancerului, toate indicațiile de mai sus sunt foarte greu de urmat mai ales în cazul unor reacţii adverse sau a unor stări de rău.
Pe parcursul terapiei este posibil ca dieta să sufere anumite modificări care vor ajuta organismul să fie mai puternic, dar şi pentru a-i îmbunătăți rezistența în faţa efectelor cancerului şi tratamentului acestuia. Această dietă poate fi reprezentată şi de alimente care nu sunt recomandate în mod normal, atunci când starea de sănătate este una satisfăcătoare. De exemplu, ar putea să fie nevoie de un aport crescut de grăsime, alimente bogate în calorii pentru menţinerea greutăţii, sau alimente dense, reci precum îngheţata sau shake-urile, care sunt recomandate în cazul în care există răni la nivelul cavităţii bucale şi la nivelul gâtului care îngreunează procesul de deglutiţie. Tipul cancerului, tipul tratamentului precum şi orice reacţie adversă vor fi luate în considerare atunci când se va crea planul de alimentaţie, astfel încât să includă cele mai bune „metode” şi alimente care să ajute organismul în lupta cu această boală.
Când este detectat cancerul primul pas este să se stabilească, împreună cu medicul, planul de tratament. Acest plan poate presupune o intervenţie chirurgicală, radioterapie, chimioterapie, terapie hormonală, terapie biologică (imunoterapia) sau o combinaţie de tratamente. Toate aceste tratamente distrug celulele canceroase, dar vor afecta şi celulele sănătoase. Datorită degradării celulare buna funcționare a organismului va fi afectată şi, astfel, vor apărea reacţiile adverse ulterioare. Unele dintre cele mai des întâlnite reacţii adverse care pot influența buna funcționare a organismului sunt:
- Pierderea poftei de mâncare (anorexie)
- Dureri ale gurii sau ale gâtului
- Probleme dentare
- Modificări ale gustului sau ale mirosului
- Greaţă
- Vărsături
- Diaree
- Constipaţie
- Stări frecvente de oboseală
- Depresie
Aceste reacţii adverse pot, de asemenea, să nu apară la anumiţi pacienţi. Există mulţi factori care determină efectele secundare şi intensitatea acestora. Aceştia includ tipul de cancer, partea de corp afectată, tipul şi durata tratamentului, dar şi doza de tratament.
Multe efecte secundare pot fi controlate, iar cele mai multe dispar în timp după terminarea tratamentului. Estimarea şanselor de apariţie a efectelor adverse trebuiesc discutate cu medicul sau cu asistenta, care, de asemenea, vor oferi soluții legate de modalităţile de prevenire a acestora. După începerea tratamentului, echipa medicală trebuie să fie anunţată ori de câte ori apare o reacţie adversă. Echipa va avea, așadar, ocazia să ajusteze tratamentul astfel încât efectele adverse să poată fi controlate cu succes.
Sursă: www.cancer.org
