Un studiu recent a arătat că IMRT – Radioterapia prin ajustarea intensităţii fasciculelor de radiaţii sau Radioterapia cu Intensitate Modulabilă – îmbunătăţeşte rata de supravieţuire în cazul Cancerului din zona gâtului şi a capului.
Conform unei analize recent realizată asupra unei baze de date, Radioterapia cu Intensitate Modulabilă îmbunătăţeşte rata de supravieţuire şi reduce nivelul toxicităţii în cazul pacienţilor cu cancer în zona capului şi a gâtului (comparaţia se raportează bineînţeles, la tratamentul convenţional). Analiza a fost realizată de cercetătorii de la Universitatea din Texas MD Anderson Cancer Center şi a fost publicată recent în Jurnalul Cancer.
IMRT-ul a fost aprobat în 1990 cu scopul de a trata cancerul dezvoltat în zona capului şi a gâtului, mai exact pentru a ţinti cu precizie celulele canceroase din ţesuturile aflate în aceste zone. Deşi este o tehnică mai scumpă decât radiaţia convenţională, IMRT-ul a fost adoptat pe scară largă, deoarece nu numai că scade toxicitatea şi anume, xerostomia, dar reduce şi complicaţiile dentare, fibroza şi deficienţele de mişcare.
„Studii anterioare au arătat că pacienţii trataţi cu IMRT au avut rezultate mai bune în ceea ce priveşte efectele secundare provocate de tratament (s-au redus), chiar dacă scopul acestora nu a fost de a monitoriza rata de supravieţuire”, a declarat într-un comunicat de presă, autorul principal al Beth Beadle, Doctor, Profesor Asistent al Departamentului de Radiaţii Oncologice.
„Statisticile legate de nivelul de supravieţuire nu au fost foarte clare şi foarte bine cunoscute, deoarece IMRT a fost proiectat pentru a proteja ţesuturile normale, dar să şi distribuie radiaţii pentru tumoare existentă, astfel încât ţesuturile bune să supravieţuiască în detrimentul celor bolnave”.
Cercetătorii au identificat în baza de date SEERMedicare, 3172 de pacienţi ce au fost trataţi de cancerul dezvoltat în zona capului şi a gâtului, în intervalul 1999-2007. Din acest total 33,3% (1056) din bolnavi au fost trataţi cu IMRT şi 66,7% (2116) cu radiaţii convenţionale.
În total, 1018 pacienţi (32,1%) au avut o intervenţie chirurgicală urmată de o terapie ajutătoare cu radiaţii şi 2154 de pacienţi (67,9%) au beneficiat doar de terapie cu radiaţii.
Cel mai întâlnit tip de cancer din zona gâtului şi a capului, carcinomul cu celule scuamoase (un fel de cancer de piele) a fost prezent la 91,2% din pacienţii participanţi la studiu. Localizarea principală la pacienţii supuşi studiului a fost la nivelul cavităţii bucale şi a orofaringelui (58,3%) urmată de laringe (18%) şi hipofaringe (10,7%). Vârsta medie la diagnosticare a fost de 72,2 ani (în intervalul 66-80). Scopul principal a fost indentificarea cauzei principale a supravieţuirii (CSS), reflectând şansele de a muri după 40 luni, din cauza cancerului de la nivelul capului şi a gâtului.
În urma studiului s-a constatat că pacienţii care au fost tratati cu IMRT au avut îmbunătăţiri semnificative în ceea ce priveşte CSS-ul, comparativ cu pacienţii care au primit tratament convenţional: 84,1% faţă de 66% (p<0.001).
„Din punct de vedere ştiinţific, rezultatele încurajează utilizarea IMRT, fiind recomandate şi pentru că în timp ce pacientul beneficiază de condiţii de îngrijire excelente are loc optimizarea rezultatelor în privinţa cancerului şi a reducerii nivelului de toxicitate”, a declarat Beadle. „La nivel global, din prisma finanţării în domeniul sănătăţii şi din cea a alocării resurselor, IMRT este un tratament mai scump decât radioterapia convenţională, dar statisticile justifică preţul.”
În analiza studiului, Beadle a facut trimitere către un alt studiu, realizat de Yong, care a reușit să examineze raportul cost-eficienţă de a folosi IMRT pentru tratarea cancerului orofaringial. Concluzia studiului realizat de Yong a arătat că tehnologia IMRT se dovedeşte a fi mai eficientă din punct de vedere cost-terapie, deoarece reduce nevoia de terapie salvatoare costisitoare pentru cazurile în care cancerul recidivează, reducând şi cheltuielile de gestionare a efectelor secundare, chiar dacă în esenţă, costurile de radioterapie sunt mult mai mari.
Tot Beadle susţine că, într-adevar, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a studia în continuare raportul cost-eficienţă IMRT, dar în cazul în care terapia reuşeşte să reducă sau să elimine recidive ulterioare ale bolii sau chiar efectele adverse provocate de tratament, impactul costurilor ar fi mult mai redus, rezultatul fiind unul favorabil.
Sursa: onclive.com
