Cancerul pulmonar apare în celulele din plămân (alveole, bronhiole), sau celulele care căptușesc bronhiile, care prezintă o creștere anormală, haotică și se înmulțesc, lucru care duce la apariția unui nodul sau a unei tumori. Cancerul de plămân poate fi de mai multe feluri: cancer fără celule mici (NSCLC- non small cell cancer) reprezentând marea majoritate a tumorilor pulmonare și cancere cu celule mici (SCLC – small cell lung cancer). Aceste două forme se diferențiază atât ca agresivitate, cât și ca abordare terapeutică .
Conform datelor statistice recente, incidența cancerului pulmonar ocupă al doilea loc în lume și primul loc în România, iar fumatul este cel mai important factor de risc incriminat, alături de fumatul pasiv, BPOC, fibroza pulmonară, expunerea la radon, azbest, arsenic etc., istoric familial de cancer pulmonar. Majoritatea cazurilor de cancer de plămân sunt diagnosticate la pacienții cu vârsta de 65+ ani, iar vârsta mediană la momentul diagnosticului este de 70 de ani.
Simptomele cancerului pulmonar
Tusea persistentă, senzație de lipsă de aer, voce răgușită, durere în piept sau tuse cu expectorație de sânge sunt principalele simptome care ar putea apărea. Printre simptome se mai numără febra, pierderea poftei de mâncare, scăderea în greutate nejustificată și fatigabilitate (oboseală intensă). Cu toate acestea, este important să nu uitați că aceste simptome apar frecvent și la persoanele care nu suferă de cancer de plămân, fiind posibil să fie provocate de alte afecţiuni.
Diagnosticul cancerului pulmonar
După examenul clinic, care va orienta diagnosticul, vi se va efectua o investigaţie imagistică de tip radiografie şi/sau tomografie computerizată (CT) sau tomografie computerizată cu emisie de pozitroni [PET-CT] pentru a evalua localizarea şi amploarea tumorii. Confirmarea diagnosticului va fi făcută prin obținerea unei biopsii pulmonare și examenul anatomopatologic, precum și prin teste imunohistochimice și moleculare.
Tratamentul cancerului pulmonar
Stabilirea conduitei terapeutice a cancerului de plămân (și al oricărui alt tip de cancer) se va decide numai după diagnosticul anatomopatologic, care este și un diagnostic de certitudine, și stabilirea stadiului bolii (dacă nu a fost făcută în prealabil), prin investigații imagistice complete.
Stadiul cancerului se stabilește în funcție de dimensiunea tumorii, de măsura în care sunt afectați ganglionii limfatici regionali și de răspândirea în afara plămânilor, în alte regiuni din organism. Aceste informaţii sunt utilizate pentru a contribui la luarea deciziei în privinţa celui mai bun tratament.
– Stadiul I-III (nemetastatic) – Tumora are o dimensiune variabilă, poate invada ţesuturi şi structuri aflate la distanţă de plămân, cum ar fi inima, traheea sau esofagul, însă nu s-a răspândit în alte regiuni din corp (ex: ficat, creier, oase, glande suprarenale.). Aici există posibilitatea ca tumora să nu se fi răspândit la alți ganglioni limfatici.
– Stadiul IV (sau metastatic) – Cancerul s-a răspândit în altă regiune din corp (cum ar fi ficatul, glandele suprarenale, creierul sau oasele) sau a provocat acumularea de lichid în jurul plămânului sau inimii care conține celule afectate de cancer.
Toate cazurile sunt analizate în cadrul echipei multidisciplinare (tumor board), în urma căreia se stabilește varianta optimă de tratament. Comisia multidisciplinară este formată din: medici oncologi, radioterapeuți, radiologi, chirurgi și anatomopatologi.
Obiectivele tratamentului
În stadiul incipient, când cancerul este prezent doar în plămân și este considerat vindecabil, metoda principală de tratament constă în rezecție chirurgicală, urmată de cele mai multe ori de chimioterapie în scopul prevenirii recidivei.
Pentru stadiul avansat local, terapia multimodală (chimioterapie, radioterapie, operație) este de obicei adoptată pentru a ajuta la reducerea în dimensiuni sau, în unele cazuri, la îndepărtarea completă a cancerului.
În stadiul metastatic, când cancerul este răspândit în alte locuri din organism, iar vindecarea nu este posibilă, se pot utiliza diferite tipuri de tratamente sistemice antitumorale (chimioterapie, imunoterapie, terapiile țintite) pentru a se încerca încetinirea creșterii tumorii, reducerea simptomelor şi îmbunătățirea calității vieții.
- Intervenția chirurgicală. Rezervată stadiilor incipiente (I-III), la care este posibilă rezecția completă a tumorii.
- Radioterapia +/- chimioterapia. Se adresează tumorilor voluminoase, avansate local, fără posibilitatea unei rezecții chirurgicale complete. Utilizarea unor doze bine stabilite de radiaţii va distruge celulele canceroase şi va opri creşterea acestora. O intervenție chirurgicală poate urma la finalizarea radiochimioterapiei, în funcție de răspunsul la tratament.
- Radioterapia stereotactică, cunoscută sub prescurtarea SBRT (stereotactic body radiation therapy) este o formă de tratament radioterapic care poate fi folosită ca alternativă la intervenţia chirurgicală la pacienții la care aceasta nu se poate efectua sau care nu sunt dispuși să o efectueze.
- Chimioterapia – stadiile II-III-IV. Utilizarea de medicamente pentru tratamentul cancerului care distrug celulele canceroase. Aceasta se poate utiliza singură sau împreună cu alte tipuri de tratamente oncologice.
- Terapiile țintite (sau targhetate) și terapiile antiangiogenice – stadii III-IV. Medicamente de generație mai nouă care acţionează eficient prin blocarea semnalelor prin care celulele afectate de cancer primesc comanda să crească.
- Imunoterapia – stadiul III-IV Un tip de tratament conceput pentru a stimula mecanismele naturale de apărare a organismului împotriva cancerului. Aceasta se poate asocia sau nu cu chimioterapia, în funcție de particularitățile tipului tumoral.
Combinații între diferite tipuri de tratamente sunt oferite frecvent în funcție de stadiul şi tipul tumorii și de starea clinică a pacientului, dar și de comorbiditățile acestuia (alte boli sau tulburări pe care pacientul le are deja).
Supravegherea după tratamentul oncologic (Follow up):
- Pacienții care au încheiat tratamentul pentru stadii localizate (fără determinări secundare la distanță), sunt de obicei monitorizaţi prin investigații clinice și radiologice la fiecare 3-6 luni pe durata primilor 2 ani şi anual ulterior;
- Pacienții cu boala metastatică (determinări secundare la distanță) sunt de obicei monitorizați prin investigaţii radiologice la interval de 6–12 săptămâni pentru a permite, dacă este necesar, începerea tratamentului de linia a doua.
Înrolarea în studii clinice (Clinical Trials):
Ajută la aprofundarea cunoștințelor despre cancer şi la dezvoltarea de tratamente noi, iar participarea poate atrage numeroase beneficii. Supravegherea atentă în timpul studiului şi după încheierea acestuia, iar tratamentul nou poate asigura beneficii comparativ cu terapiile existente. Obiective: Testarea unor tratamente moderne, investigarea unor combinații noi de tratamente existente sau modificarea modului în care sunt administrate pentru a le crește eficiența sau a le diminua efectele secundare, compararea eficacității medicamentelor utilizate pentru controlarea simptomelor bolii și identificarea modului în care actioneaza tratamentele.
Dr. Adrian Gurzu
Medic Specialist Oncologie Medicală
Amethyst Otopeni
