Depistarea precoce a cancerelor la bărbați

Depistarea precoce a cancerului crește supraviețuirea

„Din păcate, boala Dvs. a fost diagnosticată într-un stadiu avansat.” – aceasta este o frază pe care pacienții nu și-ar dori să o audă și nici medicii să o spună.

Testele care permit depistarea bolii incipiente, aplicate pe grupe mari de populație, au anumite costuri (fie ele publice sau personale), astfel că se încearcă identificarea categoriilor pentru care rezultatele lor aduc un beneficiu real.

Existența unui istoric familial de boală oncologică sau identificarea unei mutații care predispune la acest tip de boli reprezintă un factor de risc, mai ales dacă respectiva boală a apărut la o vârstă relativ tânără. Comportamentul alimentar, cel legat de consumul de toxice sau expunerea profesională la acestea, precum și vârsta, sunt alte elemente luate în calcul atunci când o persoană este încadrată în categoria „cu risc crescut”, ce justifică o vigilență sporită și efectuarea periodică a unor teste, în absența oricărui simptom suspect.

  • Pentru cancerele exclusiv masculine, cum sunt cel de prostată și cel testicular, vârsta de apariție este diferită. Cancerul testicular este diagnosticat mai frecvent între 15 și 45 de ani, iar cel de prostată după 50 de ani, mai ales între 65 și 70 de ani. Dacă pentru tumorile testiculare este recomandată doar auto-examinarea periodică, pentru cancerul prostatic se poate efectua screening al antigenului prostatic sangvin (PSA), începând cu vârsta de 50 de ani. Dacă există antecedente de rude de grad 1 cu cancer de prostată (tată sau frate), supravegherea poate începe de la 45 de ani, iar frecvența reevaluării trebuie individualizată.
  • Pentru cancerul de colon și cel rectal, screeningul se efectuează între 50 și 75 de ani, prin metode care detectează prezența unor formațiuni tumorale sau a sângelui în materiile fecale:
    • Testul pe bază de guaiac permite detectarea hemoragiilor oculte din scaun (FOBT), recomandat anual. Alternativele sunt testul imunochimic din scaun, înalt senzitiv (FIT) – anual, sau testul multi-target ADN din scaun – la 3 ani;
    • Rectosigmoidoscopia flexibilă – la 5 ani, sau
    • Colonografia CT (colonoscopie virtuală) – la 5 ani, sau
    • Colonscopie la 10 ani.

Testele încep mai devreme în cazul persoanelor cu istoric familial de cancer colo-rectal diagnosticat sub 60 de ani sau cu istoric personal de polipi colonici, afecțiuni intestinale inflamatorii (boală boală Crohn sau colită ulcerativă), cu predispoziție genetică (sindromul polipozei familiale ori cancer de colon ereditar non-polipozic) sau cu antecedente de iradiere abdomino-pelvină pentru un alt cancer.

  • Pentru cancerul pulmonar se poate efectua CT toracic cu doză scăzută la persoane:
    • asimptomatice
    • cu vârstă între 50 și 80 ani,
    • fumători, sau care au renunțat la fumat de mai puțin de 15 ani,
    • care au fumat un echivalent de 30 pachete x an (adică 1 pachet/zi timp de 30 de ani sau 2 pachete/zi timp de 15 ani).
  • Cancerele de piele (melanom, spinocelular și bazocelular) sunt relativ ușor de detectat, astfel încât se recomandă auto-examinarea și prezentarea la medic deîndată ce este observată o leziune care crește în dimensiuni, își schimbă culoarea, sau se ulcerează.  Pentru persoanele cu piele, păr și ochi în nuanțe deschise, care se bronzează mai greu, au nevi pigmentari numeroși și care se expun la soare (ocupațional sau recreativ) este benefic un consult dermatologic și monitorizare ulterioară în funcție de indicații.

Teama de un posibil diagnostic nedorit, speranța că „nouă nu ni se va întâmpla” și lipsa de informare sunt doar câteva dintre motivele care duc la pierderea unor vieți ce ar putea fi altfel salvate. Dacă vom reuși să găsim soluții pentru a contracara acești factori, mai mulți bunici, tați, soți sau frați ar câștiga lupta cu boala.

Dr. Monica-Emilia Chirilă
Medic Specialist Radioterapie Amethyst Cluj