Importanța unui stil de viață sănătos în prevenția cancerului.

Așa cum știm, cancerul a devenit una dintre cele mai importante patologii care implică consecințe devastatoare atât la nivel individual, cât și la nivelul societății, inclusiv asupra sistemelor de sănătate, din întreaga lume.

Cauzele și prevenția cancerului

Cauzele care generează majoritatea formelor de cancer rămân nedefinite și neelucidate total la acest moment. Dar, de-a lungul timpului, studiile epidemiologice au condus la identificarea unui important număr de factori etiologici, care se împart în factori endogeni (proprii organismului, adică genetici, imunologici, metabolici, biologici) care sunt în general factori nemodificabili și o serie de factori externi (exogeni), care pot fi influențați și modificați prin intermediul acțiunilor noastre.

Numeroase analize și studii au demonstrat în mod cert că bolile neoplazice sunt într-o mare măsură prevenibile: un procent de 42-43% din totalul cazurilor de cancer sunt cauzate de unul sau mai mulți factori de risc pe care îi putem evita.

Chiar dacă, în continuare, acest subiect rămâne deschis studiului, analizelor, dezbaterilor, importanța stilului de viață sănătos în prevenția cancerului, cât și al altor afecțiuni cronice, este clarificat la momentul actual de dovezile științifice pe care studiile epidemiologice le–au adus până în acest moment.

Recomandările și măsurile de prevenție legate de stilul de viață sănătos sunt bazate pe analize și date corelate în ceea ce privește consumul anumitor substanțe, alimente, modul de folosire, conduita, expunerea, relația doză – răspuns, cauză-efect, frecvența administrării, precum și alți parametrii relevanți și validați, astfel că au putut fi cunoscute și clasificate substanțe cu potențial carcinogen, fiind recomandate cantități, doze, aport adecvat, aport de referință, necesar mediu estimat, frecvența cu care pot fi utilizate, astfel încât să evităm apariția problemelor de sănătate.

În opinia mea, este extrem de important ca informația pe care o folosim în conduita noastră de viață să fie una bazată pe date științifice, autorizate, validate și cu un nivel de dovadă relevant, pe care le putem obține foarte simplu, întotdeauna, de la persoane calificate, de la profesioniștii din domeniul sănătății, pentru a putea discerne între multitudinea de “sfaturi,, găsite în mediul online și informația validată științific.

Astfel, la nivel mondial, există o preocupare actuală referitoare la măsurile preventive, care se pot aplica atât la nivel de politici de sănătate publică, dar în mod special, la nivel individual, măsuri preventive care stau la îndemâna fiecăruia dintre noi.

Factori de risc în apariția cancerului

Din categoria acelor factori de risc cunoscuți și identificați la acest moment, fac parte și factori asociați stilului de viață și anume:

  1. Fumatul – asociat cancerelelor pulmonare, sfera ORL, esofagian, vezica urinară, pancreatic, renal și gastric.
  2. Alcoolul – în cazul consumului excesiv, asocierea este frecventă în cazul cancerului pulmonar, hepatic, gastric, iar consumul regulat este asociat inclusiv cancerului de sân.
  3. Activitatea fizică – lipsa activității fizice zilnice asociată cu obezitatea.
  4. Greutatea corporală – obezitatea este asociată cu o incidență crescută a cancerelor colorectale, mamare, ginecologice, pancreatice, renale.
  5. Alimentația – poate să intervină în procesul de carcinogeneză prin alimente cu conținut crescut de factori carcinogeni asociați substanțelor nutritive, sau chiar prin absența nutrienților esențiali.

Recomandări pentru prevenția cancerului

Datorită faptului că 30% din bolile neoplazice sunt asociate cu obiceiuri ale unui stil de viață nesănătos, obiceiuri nesanogene alimentare, sedentarism, fumat, consum de alcool, Societatea Europeană de Oncologie (ESMO) a elaborate o serie de recomandări generale cu scopul prevenirii apariției bolilor neoplazice.

Recent în anul 2021, a fost publicată o meta-analiză referitoare la studiile și datele cunoscute până în prezent, care confirmă aceste recomandări ca fiind foarte importante și utile în prevenirea celor mai frecvente tipuri de cancer.

În consecință, putem reduce semnificativ riscul apariției bolilor neoplazice, încercând să respectăm câteva recomandări simple referitoare la un stil de viață sănătos și anume:

  1. Fumatul – evitați fumatul sau încercați să reduceți semnificativ numărul țigărilor.
  2. Alcool – evitarea sau limitarea consumului de alcool (1porție/zi – femei; 2 porții/pe zi – bărbați)
  3. Activitatea fizică – activitatea fizică moderată (30 minute/zi) scade riscul neoplasmelor mamare, colorectale și endometriale.
  4. Greutatea corporală – încercați să vă mențineți greutatea cât mai aproape de greutatea ideală, iar în cazul în care sesizați creșterea în greutate, luați măsuri imediate, fără a aștepta ca situația să se înrăutățească. Cântăriți-vă periodic, faceți schimbări în ceea ce privește alimentația și desfășurați activitate fizică.
  5. Alimentația – referitor la alimentație, se recomandă un consum variat de legume și fructe, crude și gătite (3-4 porții/zi), aport crescut de fibre, limitarea consumului de alimente și băuturi hipercalorice și sărace în fibre, limitarea consumului de carne roșie și evitarea consumului de produse procesate din carne la maximum 150-200g pe săptămână precum și limitarea produselor sărate și conservate.
  6. Suplimente nutritive – recomandările sunt de a nu utiliza suplimentele alimentare în scop antitumoral, deoarece nu există date de eficiență sau date care să confirme rolul lor protectiv.

Așadar, aceste recomandări vizează idei și comportamente simple, în viața noastră de zi cu zi.

Alimentația, în opinia mea, pe lângă plăcerea pe care ne-o oferă, ar trebui să fie privită sub aspectul ei primar, adică să nu uităm că scopul este acela de a ne hrăni, ceea ce înseamnă că alegerea alimentelor pe care le consumăm în mod frecvent trebuie să ne aducă în primul rând nutrienții necesari, adică acele substanțe necesare organismului nostru.

Grupele de alimente care respectă principiile nutritive, sunt următoarele:

– Cereale și produse din cereale: 6-8 porții/zi, cu mențiunea ca jumătate din cantitatea zilnică de cereale să fie cereale integrale;

– Legume: 200- 300 g/zi;

– Fructe: 200 -300g/zi;

– Carne și produse din carne: 100-150 g/zi;

– Carne de pește: minim de două ori pe săptămână;

– Lapte și produse lactate: 3 porții/zi; 1 porție = 250 ml lactate lichide

(lapte, iaurt) sau 50 g brânzeturi tari;

– Uleiuri și grăsimi: 15 ml;

– Oleaginoase (nuci, alune): 150 g/săptămână;

– Leguminoase: 4-5 porții/săptămană, 1 porție = 100 g;

– Dulciuri: <5 porții/săptămână, 1 porție = 15 g zahăr;

– APĂ: MINIM 2 l/zi.

Alimentația sănătoasă presupune un aport adecvat și echilibrat al tuturor principiilor nutritive, însemnând că este necesar să consumăm și pâine, paste, orez, cartofi, însă este extrem de importantă cantitatea și modul de preparare (cât mai puțin rafinate). Este necesar să consumăm grăsimi, iar în cazul acestora este important să alegem grăsimi sănătoase, să nu alegem margarine, mâncăruri prăjite, carne grasă, produse de patiserie și să alegem întotdeauna proteină de înaltă calitate din pește, ouă, carne slabă, lactate, să consumăm zilnic legume atât crude cât și gătite, fructe, pentru un aport adecvat de fibre, dar în final, rămâne ca definitorie cantitatea, frecvența și modul de preparare.

Alimentația sănătoasă nu presupune ca unele alimente să fie interzise, iar unele să fie obligatorii, ci presupune păstrarea unui echilibru între categoriile și alimentele pe care le alegem.

Alimentația sănătoasă presupune o varietate cât mai mare a alimentelor consumate, înțelegând că diversitatea și varietatea alimentelor consumate este răspunzătoare de aportul crescut de nutrienți de care avem nevoie (și nu de suplimente), începând cu macronutrienții bine cunoscuți precum proteine, lipide (grăsimi) și glucide (carbohidrați, zaharuri) până la minerale și vitamine, având ca scop creșterea calității vieții și păstrarea stării de sănătate.

Bibliografie:

1. Van Haltern H, Jatoi A. ESMO Handboock of nutrition and cancer, ESMO Press, 2011.

2. Norat T, Scoccianti C, Boutron-Ruault M-C, Anderson A, Berrino F, Cecchini M, et al European Cod against Cancer 4th Edition: Diet and cancer. Cancer Epidemiology, 2015.

3. Clinical Nutrition Journal, Volume 40, 2021.

Simona Bogdan
Nutriționist Amethyst Timișoara