Caută
Close this search box.

Tratamentul tumorilor pituitare : Prezentare generală a opțiunilor de tratament

Informații generale despre tumorile hipofizare

O tumoare pituitară reprezintă o creștere anormală a celulelor în țesuturile glandei pituitare.

Tumorile hipofizare se formează în glanda pituitară, un organ sub formă de bob de mazăre aflat în centrul creierului, chiar deasupra părții din spate a nasului. Glanda pituitară este uneori numită „glanda endocrină maestru”, deoarece eliberează hormonii care influențează modul în care funcționează multe alte părți ale corpului. Aceasta controlează, de asemenea, hormonii eliberați de multe alte glande din organism.

Tumorile hipofizare sunt împărțite în trei grupe:

  • Adenoame hipofizare benigne: tumori care nu sunt cancer. Aceste tumori cresc foarte încet și nu se răspândesc din glanda pituitară și în alte părți ale corpului.
  • Adenoame hipofizare invazive: tumori benigne care se pot generaliza la oase ale craniului sau cavitatea sinusurilor aflată sub glanda pituitară.
  • Carcinoame hipofizare: tumori care sunt maligne (cancer). Aceste tumori hipofizare se răspândesc și în alte zone ale sistemului nervos central (creierul și măduva spinării) sau în afara sistemului nervos central. Foarte puține tumori hipofizare sunt maligne.

Tumorile hipofizare pot să fie non-funcționale sau funcționale.

  • Tumorile hipofizare non-funcționale nu eliberează hormoni.
  • Tumorile hipofizare funcționale creează mai mult decât cantitatea normală de unul sau mai mulți hormoni. Cele mai multe tumori hipofizare sunt tumori funcționale. Hormonii suplimentari produși de tumorile hipofizare pot indica anumite semne sau simptome ale bolii.

Hormonii glandei pituitare controlează multe alte glande din organism.

Hormonii secretați de glanda pituitară includ:

  • Prolactina: un hormon care determină secreția lactată a sânilor unei femei în timpul și după sarcină.
  • Hormonul adrenocorticotrop (ACTH): Un hormon care determină glandele suprarenale să producă un hormon numit cortizol. Cortizolul ajută la controlul utilizării zahărului, proteinelor, și grăsimilor în organism și ajută corpul să facă față stresului.
  • Hormonul de creștere: un hormon care ajută la controlul creșterii corpului și utilizarea zahărului și grăsimilor în organism. Hormonul de creștere este, de asemenea, numit somatotropin.
  • Hormonul de stimulare tiroidiană: Un hormon care determină glanda tiroidă să producă alți hormoni care controlează creșterea, temperatura corpului și ritmul cardiac. Hormonul care ajută la stimularea tiroidei este, de asemenea, numit tireotropină.
  • Hormonul luteinizant (LH) și hormon foliculostimulant (FSH): hormoni care controlează ciclul menstrual la femei și spermatogeneza la bărbați.

Orice factor care crește riscul de a avea o boală se numește factor de risc. Dacă observați prezența unui factor de risc nu înseamnă că vă veți îmbolnăvi de cancer; iar persoanele care nu prezintă factori de risc nu înseamnă că nu vor putea fi bolnavi de cancer la un moment dat. Discutați cu medicul dumneavoastră dacă credeți că ați putea avea astfel de riscuri. Factorii de risc pentru tumori hipofizare includ următoarele boli ereditare:

  • Sindrom de neoplazie endocrină multiplă de tip 1 (MEN1) .
  • Complex Carney.
  • Acromegalie familială izolată.

Stadiile tumorilor hipofizare

Odată ce o tumoare pituitară a fost diagnosticată, se fac teste pentru a afla dacă s-a răspândit în sistemul nervos central (creierul și măduva spinării) sau la alte părți ale corpului.

Întinderea sau răspândirea cancerului este de obicei descrisă ca stadializare. Nu există nici un sistem standard de stadializare pentru tumorile hipofizare. Odată ce o tumoră pituitară a fost diagnosticată, se fac teste pentru a afla dacă aceasta s-a răspândit în creier sau în alte părți ale corpului. Poate fi utilizat următorul test:

IRM (imagistica prin rezonanță magnetică): O procedură care folosește un magnet, unde radio și un computer pentru a realiza o serie de imagini detaliate ale zonelor din interiorul corpului. Această procedură este numită și imagistică prin rezonanță magnetică nucleară (NMRI).

Tumorile hipofizare sunt descrise în mai multe moduri.

Tumorile hipofizare sunt descrise după mărimea și gradul lor, dacă au sau nu face cu alți hormoni, și dacă tumora s-a extins la alte părți ale corpului.

Sunt folosite următoarele dimensiuni:

Microadenom: tumora este mai mică de 1 centimetru. Macroadenom: tumora este de 1 centimetru sau mai mare.

Cele mai multe adenoame hipofizare sunt microadenoamele.

Gradul unei tumori pituitare se bazează pe cât de mult s-a dezvoltat aceasta în zona înconjurătoare a creierului, inclusiv în zona numită „șaua turcească” (osul de la baza craniului, în care se află glanda pituitară ).

Există diferite tipuri de tratament pentru pacienții cu tumori hipofizare.

Unele dintre acestea sunt standard (utilizate în prezent ca tratament), iar altele sunt testate prin studii clinice. Un studiu clinic este un studiu în fază de cercetare menit să ajute la îmbunătățirea tratamentelor aflate în utilizare, sau să obțină informații despre alte noi tratamente posibile pentru pacienții bolnavi de cancer. Când trialurile clinice arată că un nou tratament este mai bun decât tratamentul standard, noul tratament poate deveni tratamentul standard. Pacienții ar putea lua în considerare participarea la astfel de studii clinice. Unele dintre acestea sunt deschise doar pentru pacienții care nu au început până la acel moment un tratament.

Se folosesc patru tipuri de tratament standard:

Chirurgie

Multe tumori hipofizare pot fi îndepărtate prin intervenție chirurgicală utilizând una dintre următoarele operații:

Chirurgie transsfenoidală: Un tip de chirurgie în care instrumentele sunt inserate într-o anumită parte a creierului trecând printr-o incizie (tăietură) făcută sub buza superioară sau la partea de jos a nasului între nări și apoi prin osul sfenoid (un os în formă de fluture aflat la baza craniului) pentru a ajunge la glanda pituitară. Glanda pituitară se află chiar deasupra osului sfenoid.

Chirurgie transsfenoidală. Un endoscop și o chiuretă se introduc prin nas și sinusurile sfenoide pentru a elimina cancerul de glandă pituitară.

Chirurgie endoscopică transsfenoidală: Un tip de intervenție chirurgicală prin care un endoscop este introdus printr-o incizie (tăietură) realizată în spatele părții interioare a nasului și apoi prin osul sfenoid pentru a ajunge la glanda pituitară. Un endoscop este un instrument subțire, cu aspect de tub, prevăzut cu o lanternă, o lentilă pentru vizualizare și un instrument pentru îndepărtarea țesutului tumoral.

Craniotomie: Chirurgie pentru a elimina tumora printr-o deschidere făcută în craniu. De obicei este o deschidere operată în craniu, iar o bucată din acesta este îndepărtat pentru a permite accesul către o parte a creierului. Chiar dacă medicul elimină toate țesuturile canceroase care pot fi observate în momentul operației, unora dintre pacienți le poate fi administrată chimioterapie sau radioterapie, după o intervenție chirurgicală, pentru a distruge eventualele celule canceroase care au mai rămas. Tratamentul prescris după o intervenție chirurgicală, pentru a reduce riscul de cancer care ar putea reveni, se numește terapie adjuvantă.

Radioterapia

Radioterapia este un tratament anticanceros care folosește raze X cu energie mare sau alte tipuri de radiații pentru a distruge celulele canceroase sau a le stopa creșterea. Exista două tipuri de radioterapie. Radioterapia externă folosește un aparat din afara organismului pentru a trimite radiații către cancer. Radioterapia internă folosește substanțe radioactive sigilate în ace, particule (semințe, trad. orig.), fire sau catetere care sunt plasate direct în sau lângă tumoarea canceroasă.

Chirurgia stereotactică folosește un cadru rigid atașat la craniu pentru a ținti o singură doză mare de radiații direct la o tumoră, cauzând deteriorări mai mici țesutului sănătos din apropiere. Este, de asemenea, numită radiochirurgie stereotaxică, radiochirurgie, chirurgie prin radiație. Această procedură nu implică o intervenție chirurgicală.

Sursa: WebMD

București

Telefon: 021.9368
Adresă: Drumul Odăi, nr.42, Otopeni

Cluj-Napoca

Telefon: 021.9368
Adresă: Str. Răzoare, nr.486G, Florești

Timișoara

Telefon: 021.9368
Adresă: Str. Bela Bartok nr. 12, Dumbravița, Jud. Timis

Alba-Iulia

Telefon: 021.9368
Adresă: Strada Louis Pasteur, nr. 10, Alba-Iulia, Jud. Alba