Supraviețuirea în lupta cu cancerul este cea mai mare victorie a unui pacient oncologic

Considerat a fi cel mai sumbru diagnostic pe care îl poate primi un pacient, cancerul este deasemnea și cel ce bulversează întreaga ființă umană în timpul și în urma tratamentului oncologic. Pe parcursul întregului proces de tratare, pacientul în cauză este răscolit atât psihic cât și fizic, fiind vulnerabil la toți factorii cu care interacționează în acel moment.

Totuși, ce îl ajută pe pacient să depășească acest obstacol dureros? Ce îi dă forță să ducă până la capăt tratamentul oncologic și să supraviețuiască acestui chin fizic și psihic?

Vom afla răspunsul la aceste întrebări din partea unei paciente care a fost tratată în cadrul clinicii Amethyst Dumbravița județul Timiă (la rugămintea pacientei, aceasta a dorit să rămână sub anonimat).

Dacă ar fi să rezumați această experiență, cum ați defini-o în câteva cuvinte?

Experiența cancerului a fost o metamorfozare holostică a întregii mele ființe.

Ne puteți dezvălui cum s–a produs această transformare și ce anume a contribuit în procesul ei?

După această experiență simt că m-am născut din nou, însa dacă ar fi să detaliez stările prin care  am trecut cu toate trăirile psihice și fiziologice, atunci ar fi de relatat multe detalii semnificative.

Puteți să menționați principalii factori care v-au ajutat în procesul terapeutic?

Doresc să subliniez că principalul aspect cu care te confrunți înainte de începerea tratamentului este șocul aflării diagnosticului; acest șoc îți blochează efectiv mintea, parcă dispare totul și rămâne pentru un moment îndelungat doar cancerul; astfel acesta ajunge să fie singurul care îți ocupă spațiul întregii ființe și vieți. Apoi întrebările obsesive care îți inundă mintea- de ce tu? Cum? Care–i cauza? Cu ce ai greșit?

Toată furtuna aceasta mentală a fost domolită de medicul curant parțial, iar de psihologul clinicii în mare parte. Spun în mare parte, deoarece m-a învățat cum să privesc totul dintr-o altă perspectivă, punerea în practică depinzând de mine.

Am întâlnit niște oameni absolut minunați în cadrul acestei clinici și aici mă refer la întreg personalul cu care am interacționat, căldura emoțională și profesionalismul lor m-au ajutat enorm de mult să supraviețuiesc acestei boli.

Din experiența trăită, ne puteți spune care a fost ponderea contribuției medicilor și a psihologului în procesul terapeutic?

Din punctul meu de vedere, contribuția a fost în egală măsură, deoarece una fără cealalta n–ar fi fucționat desăvârșit, astfel cele doua s-au completat. Deoarece nu suntem doar corp sau doar minte, suntem ambele și chair mai mult, iar integrându-le pe toate în acest proces al vindecării reușim realizarea supraviețuirii în parametri optimi. Menționez faptul că, am efectuat atât tratamentul  de chimioterapie neoadjuvantă cât și de radioterapie adjuvanta.

Revenind la planul mental, puteți să enumerați câteva aspecte  importante care s-au produs la nivel psihologic în timpul tratamentului cât și dupa acesta; mai exact ce anume a dat forță supraviețurii?

Ceea ce pot afirma cu tărie este faptul că, daca medicii n-ar fi avut răbdarea de a mă asculta și înțelege, pe lângă competența necesară în acest domeniu, aș fi ales alt loc să mă tratez, dar m–au cucerit prin umanitatea cu care m-au întâmpinat mereu. Însă n-aș fi reușit singură să depășesc psihic toate momentele prin care am trecut fără ajutorul major al psihologului, care mi-a fost mereu alături din primele zile până la sfârșitul tratamentului dispus și disponibil pentru orice nelămurire sau neliniște cu care m–am confruntat atunci. Cu ajutorul psihologului am aflat cum să mă prioritizez din toate punctele de vedere, mai exact cum să-mi ascult atât sufletul cât și trupul, deoarece m-am neglijat tot timpul punându-i mereu pe ceilalți pe primul loc. N-am știut nici cum să fac asta și nici cât este de important acest aspect în procesul vindecării mele globale. Am învățat treptat să mă accept, să mă prețuiesc și să încep să mă iubesc pe mine, realizând ca n-am cum să-mi vindec trupul dacă psihicul meu este în opoziție continuă față de corp. Am învățat să fac pace în mine și cu mine, prin acceptare și integrare, realizând că nu pot funcționa pe două planuri separate în armonie și echilibru, ci doar atunci când sufletul, mintea și trupul se acceptă și înțeleg între ele.

Ca supraviețuitor al cancerului, care ar fi recomandările pe care le-ați face pacienților oncologici?

Principala recomandare ar fi –dacă locuiți în vestul țării alegeți clinica Amethyst din Dumbrăvița județul Timiș, deoarece locul unde vă faceți tratamentul are o importanță decisivă în procesul terapeutic. Când spun toate astea mă refer atât la personalul extrem de empatic cu pacienții, cât și la aparatura performantă cu care se fac tratamentele în această clinică. Interacțiunea cu ei m-a schimbat atât fizilogic cât și psihologic și sincer o spun, nu știu dacă aș fi reușit în alt context.