Caută
Close this search box.

Informații privind recuperarea activă a pacientului

Recuperarea activă a pacientului

Programul de recuperare este constituit din totalitatea procedeelor care ajută la recuperarea fizică și psihică a pacienților care au suferit de diferite afecțiuni.

Reabilitarea trebuie instituită cât mai curând posibil, pentru a asigura desfășurarea unei vieți normale.

Metodele de reabilitare diferă de la o persoană la alta, însă au același scop și anume:

  • Dobândirea unui status funcțional, care să ofere independența și ajutor minim din partea celorlalte persoane;
  • Acomodarea fizică și psihică a persoanei cu schimbările determinate de boală;
  • Integrarea corespunzătoare în familie și comunitate.

Recuperarea inițială variază de la un pacient la altul, în funcție de mai mulți factori, precum: afecțiunea de care a suferit, vârstă pacientului și bolile asociate.

De asemenea, recuperarea necesită multă răbdare și sprijin din partea personalului sanitar, precum și a familiei și prietenilor.

Reabilitarea inițială continuă și după externarea sau transferul pacientului într-o altă secție medicală (de recuperare medicală).

Programul de reabilitare include:

  • O serie de exerciții fizice;
  • Tratament medicamentos (dacă este necesar);
  • Consiliere psihologică;
  • Încurajarea activităților sociale (plimbările, cititul, privitul televizorului, etc);
  • Participarea în diferite programe educaționale;
  • Stil de viață sănătos;
  • Încurajarea unor activități care îi pot oferii independența necesară desfășurării unei vieți normale.

Reabilitarea este un proces îndelungat care poate să devină frustrant și care poate să declanșeze episoade recurente de depresie. În acest caz se recomandă consilierea psihologică și tratamentul medicamentos de specialitate. Tulburările de limbaj și comunicare pot încetini recuperarea pacientului, astfel că reintegrarea socială poate fi, de asemenea, mai grea. Este bine că pacientul să discute cu familia despre frustrările pe care le are, pentru a trece mai ușor peste acestea.

Stilul sănătos de viață

Este compus din:

  • Odihnă (somnul), odihnă activă și managementul stresului (managementul energiei);
  • Alimentația sănătoasă și hidratare;
  • Munca și mișcarea;
  • Educația;
  • Natura – factorii naturali.

Odihnă: 7-9 ore pe zi – cine doarme mai puțin sau mai mult își scurtează viață.

Odihna prin somn, cel mai sănătos somn este noaptea între ora 22:00 – 23:00 până la 6:00 – 07:00 dimineața.

Odihna poate să fie și activă. Odihna activă sau să faci ceva ce te destinde, ce te relaxează, să faci ce-ți place în viață: dans, înot, muncă plăcută intensă, mișcare, exercițiu fizic sau sport intens, cititul unei cărți, ascultarea muzicii, plimbarea cu prietenii prin parc (prin natură), etc.

Alimentația sănătoasă:

Mai puțină mâncare animală, proteină, grăsime animală (lapte, brânză, carne, ouă și derivate din acestea) și mai multă mâncare vegetală cum recomandă din ce în ce mai mulți doctori nutriționiști.

Hidratarea:

6-10 pahare de apă pe zi, de preferat minim 7-8 pahare (2 litri) de apă pe zi (apă și NU cafea, băuturi dulci sau acidulate, sucurile de pe piață, de preferat apă plată sau chiar de la robinet – cine își permite poate pune un filtru pe bază de cărbune).

Munca și mișcarea:

Muncă (de preferat intensă) 8 ore pe zi. Mișcarea intensă în urma căreia să se transpire (mai ales pentru cei care au muncă sedentară, muncă de birou, etc.) minim 1 h pe zi sau lucrul în gospodărie, exerciții fizice, sportul, chiar urcatul scărilor și mersul pe jos minim 30-45 minute pe zi este sănătos.

Activități fizice și controlul greutății.

Managementul stresului (managementul energiei):

Este important să luăm viața așa cum este (cu bune sau cu rele) și să nu permitem stresului cotidian să ne acapareze viața. În caz contrar, sistemul imunitar poate avea de suferit, iar persoanele cu un sistem imunitar scăzut sunt mai predispuse la boli grave precum obezitatea, cancerul, diabetul sau boli cardiovasculare (BCV) și atac vascular cerebral (AVC).

Este necesar să găsim metode prin care ne putem relaxa și detașa de stresul zilnic. Puteți face asta ascultând muzica preferată, citind o carte, ieșind cu persoanele dragi sau cu animalele de companie în natură. De asemenea, nu trebuie neglijată nici mișcarea fizică, deoarece sportul are capacitatea de a crește sistemul imunitar.

Educația (care include și autoeducația, dezvoltarea personală):

Educația este un alt factor important care intră în componența stilului de viață sănătos. Stilul de viață sănătos înseamnă să ne schimbăm modul de a trăi dar și modul de gândire (nesănătos) cu un mod de trăi și de gândire sănătoasă constructivă, pozitivă.

Să renunțăm prin informare, educare, auto educare la obiceiurile proaste, nesănătoase și să le înlocuim prin obiceiuri bune, sănătoase pentru noi și cei din jurul nostru.

Elemente principale de luptă împotriva durerii cronice

Durerea cronică este larg privită că reprezentând boala însăși. Ea poate fi mult înrăutățită de către factorii de mediu și cei psihologici. Durerea cronică persistă o perioada de timp mai lungă decât durerea acută și este rezistentă la majoritatea tratamentelor medicale. Ea poate și adesea chiar cauzează probleme grave pentru pacient. Semnalele dureroase rămân active în sistemul nervos timp de săptămâni, luni sau ani. Efectele fizice includ tensiunea musculară, mobilitatea limitată, lipsa de energie și schimbări în poftă de mâncare. Efectele emoționale includ depresie, supărare, anxietate și teamă de reîmbolnăvire. O asemenea teamă poate împiedica persoana să revină la munca sa obișnuită sau la distracțiile sale.

Acuzele frecvente de durere cronică includ:

  • Durerea de cap;
  • Durerea dorso-lombară;
  • Durerea legată de cancer;
  • Durerea artritică;
  • Durerea neurogenă (durerea rezultată din lezarea nervilor);
  • Durerea psihogenă (durerea datorată nu unei boli trecute leziuni sau vreunui semn vizibil de leziune interioară);

Tratamentul durerii cronice de regulă implică medicamente și terapie. Medicamentele folosite pentru durerea cronică includ analgezice, antidepresive și anticonvulsivante. Diferite tipuri de medicamente ajută persoanele cu diferite tipuri de durere. De obicei, folosiți medicamente cu acțiune de lungă durată pentru durerile constante. Medicamentele cu acțiune de scurtă durată tratează durerile trecătoare.

Unele tipuri de terapie ajută la reducerea durerii. Fizioterapia de exemplu (cum este stretchingul), precum și sporturile cu impact redus (cum sunt mersul pe jos, înotul sau bicicleta) pot ajuta la reducerea durerii. Totuși, intensitatea sportului trebuie echilibrată. Prea multă mișcare fizică sau din contră, deloc, poate dăuna pacienților cu dureri cronice. Terapia ocupațională vă învață cum să vă adaptați ritmul și cum să vă realizați sarcinile obișnuite astfel încât să nu vă dăuneze. Terapia comportamentală vă poate reduce durerea prin metode (cum este meditația sau yoga) care vă ajută să vă relaxați. De asemenea, aceste lucruri pot ajuta și la reducerea stresului.

Schimbările în stilul de viață sunt o parte importantă din tratamentul durerii cronice. Somnul adecvat noaptea, și nu moțăitul ziua, este cel mai important factor. Renunțarea la fumat este de asemenea esențială, deoarece nicotina din țigări poate face ca anumite medicamente să fie mai puțin eficiente. Fumătorii au mai multe dureri decât nefumătorii.

Majoritatea tratamentelor pentru durere nu vă vor anula complet durerea. În schimb, tratamentul va reduce gradul de durere pe care îl aveți și frecvența acestuia. Vorbiți cu doctorul pentru a afla cel mai bun mod de a vă ține durerile sub control.

București

Telefon: 021.9368
Adresă: Drumul Odăii, nr.42, Otopeni, Jud. Ilfov

Cluj-Napoca

Telefon: 021.9368
Adresă: Str. Răzoare, nr.486G, Florești, Jud. Cluj

Timișoara

Telefon: 021.9368
Adresă: Str. Bela Bartok nr. 12, Dumbravița, Jud. Timis

Alba-Iulia

Telefon: 021.9368
Adresă: Strada Louis Pasteur, nr. 10, Alba-Iulia, Jud. Alba