Ce este imunizarea și de ce este importantă pentru pacienții oncologici?
Imunizarea reprezintă procesul prin care organismul dezvoltă capacitatea de a se apăra împotriva infecțiilor. Pentru pacienții diagnosticați cu cancer, acest proces este esențial, deoarece tratamentele oncologice pot slăbi semnificativ sistemul imunitar. O imunitate redusă înseamnă un risc crescut de infecții care, în mod normal, ar fi ușor de gestionat la o persoană sănătoasă.
Imunizarea adecvată ajută la prevenirea infecțiilor severe, la reducerea complicațiilor și la menținerea continuității tratamentului oncologic.
Ce înseamnă “imunizare” și cum funcționează sistemul imunitar?
Imunizarea este capacitatea organismului de a recunoaște și neutraliza microorganisme precum virusurile și bacteriile. Sistemul imunitar acționează prin:
- celule de apărare (limfocite, neutrofile, macrofage),
- anticorpi,
- memorie imunologică, care permite un răspuns mai rapid la reinfectare.
În mod normal, sistemul imunitar învață să lupte cu agenții patogeni fie în urma expunerii la boală (imunizare naturală), fie prin vaccinare (imunizare artificială).
Pentru pacienții oncologici, imunizarea artificială — adică vaccinarea — este mult mai sigură decât expunerea la infecții reale, care pot provoca forme severe de boală.
Ce este vaccinul: Diferența dintre imunizare și vaccinare
Vaccinarea este metoda prin care obținem imunizare artificială.
Imunizarea este rezultatul final → organismul dobândește protecție.
Vaccinarea este acțiunea medicală prin care introducem antigeni (inactivați, atenuați sau fragmente proteice) pentru a stimula producția de anticorpi.
Vaccinurile nu provoacă boala, însă determină organismul să producă un răspuns imun eficient, capabil să prevină infecția sau să reducă severitatea ei.
Pentru pacienții oncologici, vaccinurile oferă o formă controlată, sigură și eficientă de protecție, în special împotriva bolilor care pot duce la complicații severe (gripă, pneumonie, COVID-19, hepatite virale).
Riscurile scăderii imunității în timpul tratamentului oncologic
Cancerul și tratamentele asociate — chimioterapie, radioterapie, imunoterapie, terapii țintite — pot reduce funcția sistemului imunitar prin:
- scăderea numărului de celule albe (neutropenie),
- afectarea funcției măduvei osoase,
- inflamație sistemică,
- alterarea barierei de protecție a organismului.
Consecințele unui sistem imunitar slăbit includ:
- risc crescut de infecții virale și bacteriene,
- forme mai severe de boală,
- risc crescut de spitalizare,
- întârzieri sau întreruperi ale tratamentului oncologic.
Vaccinarea contribuie la reducerea acestor riscuri, protejând pacienții în perioadele vulnerabile și susținând continuitatea terapiei.
Ce vaccinuri sunt recomandate pacienților oncologici?
Vaccinarea joacă un rol esențial în protejarea pacienților oncologici împotriva infecțiilor care pot deveni severe din cauza imunității scăzute. Ghidurile internaționale (CDC, ESMO, ASCO) recomandă un set specific de vaccinuri sigure și eficiente pentru pacienții cu cancer, adaptate atât vârstei, cât și tipului de tratament urmat.
Printre cele mai importante se numără vaccinurile împotriva gripei, hepatitei A și B, infecțiilor pneumococice, HPV și COVID-19.
Vaccinarea antigripală
Vaccinul antigripal este una dintre cele mai importante imunizări recomandate pacienților oncologici, deoarece gripa poate provoca forme severe de boală, spitalizări, complicații respiratorii și chiar întreruperea tratamentului oncologic.
Vaccinarea antigripală se recomandă o dată pe an și de obicei nu necesită repetarea dozei, fiind considerată o metodă sigură și eficientă de protecție.
La pacienții aflați în tratament pentru cancer, vaccinul antigripal cu virus inactivat este considerat sigur. Specialiștii recomandă administrarea lui înainte de începerea tratamentului oncologic, atunci când este posibil sau în pauzele terapeutice în funcție de recomandarea medicului oncolog și chiar și în timpul tratamentului, dacă beneficiile depășesc riscurile.
Vaccinarea reduce riscul de:
- infecții respiratorii acute,
- complicații severe (pneumonie virală sau bacteriană),
- spitalizare,
- întreruperea tratamentului oncologic.
Pentru informații detaliate despre siguranța vaccinării antigripale la pacienții oncologici puteți citi mai multe aici.
Vaccinul antihepatită B – protecție esențială pentru pacienții oncologici
Vaccinul antihepatită B este un vaccin inactivat care protejează împotriva virusului hepatitic B (VHB), o infecție care afectează ficatul și care poate evolua spre hepatită cronică, ciroză sau cancer hepatic. Pentru pacienții oncologici, prevenirea infecțiilor virale hepatice este esențială, deoarece sistemul imunitar este adesea slăbit, iar complicațiile pot fi mai severe.
Vaccinul antihepatită B se administrează în general în trei doze (schema 0 – 1 lună – 6 luni), dar la pacienții cu imunitate compromisă poate fi necesară o schemă accelerată sau verificarea titrului de anticorpi după finalizarea seriei.
Ideal, vaccinarea se face înainte de începerea tratamentului oncologic, pentru a asigura un răspuns imun optim.
Dacă acest lucru nu este posibil, medicul poate recomanda vaccinarea între ciclurile de chimioterapie, atunci când imunitatea permite.
Vaccinul este sigur pentru pacienții cu cancer, deoarece nu conține virus viu, fiind potrivit și pentru persoanele imunosupresate.
Vaccinul antihepatită A – când este recomandat
Vaccinul antihepatită A oferă protecție împotriva virusului hepatitic A (VHA), transmis pe cale digestivă. Deși hepatita A nu devine cronică, infecția poate fi severă la pacienții oncologici, ducând la complicații hepatice, spitalizări și amânări ale tratamentului.
Este recomandat în special pacienților oncologici care:
- au comorbidități hepatice,
- urmează tratamente chimioterapice care pot afecta ficatul,
- călătoresc în zone cu prevalență mare de hepatită A,
- au indicație de vaccinare conform medicului infecționist sau oncolog.
Vaccinul se administrează în două doze (0 și 6–12 luni) și este inactivat, deci sigur pentru pacienții imunosupresați.
Vaccinul pneumococic – protecție împotriva infecțiilor respiratorii
Infecțiile pneumococice (cu Streptococcus pneumoniae) pot provoca boli grave, precum pneumonie, sepsis sau meningită. Pentru pacienții oncologici, riscul acestor infecții este semnificativ crescut, mai ales în cazul celor cu neutropenie sau imunitate afectată.
Pentru protecție optimă, se recomandă:
- administrarea vaccinului înainte de începerea tratamentului oncologic, dacă este posibil;
- la pacienții deja în tratament, stabilirea momentului optim împreună cu medicul oncolog și/sau infecționist;
- la pacienții care au finalizat tratamentul, completarea schemei vaccinale ca parte a prevenirii infecțiilor respiratorii severe.
Vaccinul pneumococic este important pentru pacienții oncologici deoarece:
- Reduce riscul de pneumonie, una dintre cele mai frecvente complicații infecțioase;
- Diminuează necesitatea spitalizărilor;
- Previne infecțiile severe care pot întrerupe tratamentul oncologic;
- Protejează împotriva tulpinilor pneumococice circulante, cu o eficacitate dovedită.
Vaccinarea anti-HPV – prevenția infecțiilor virale și cancerului
Vaccinarea anti-HPV (virusul papiloma uman) este una dintre cele mai eficiente măsuri de prevenție împotriva infecțiilor virale responsabile de apariția mai multor tipuri de cancer, inclusiv: cancer de col uterin, cancer anal, cancer orofaringian, cancer vaginal, vulvar și penian.
Pentru pacienții oncologici sau persoanele cu risc crescut, vaccinarea HPV poate fi o parte importantă a strategiei preventive, deoarece reduce riscul infecțiilor persistente și complicațiilor viitoare.
Vaccinul HPV este recomandat atât femeilor, cât și bărbaților. În România, vaccinurile utilizate sunt vaccinuri inactivate, fără virus viu, ceea ce le face sigure și pentru pacienții cu imunitatea afectată.
Recomandări generale pentru administrare:
- Fete și băieți între 9–14 ani: 2 doze la interval de 6–12 luni.
- Persoane de 15 ani și peste: 3 doze (0 – 2 luni – 6 luni).
Se poate administra și adulților, la recomandarea medicului, inclusiv celor care au avut infecții HPV în trecut.
Pentru pacienții oncologici, medicul oncolog stabilește momentul optim al vaccinării în funcție de tratament. Vaccinul HPV nu tratează cancerul existent, dar reduce riscul unor viitoare reinfectări sau dezvoltări de leziuni precanceroase.
În România, vaccinarea HPV este gratuită pentru fetele cu vârste între 11 și 18 ani, pe baza solicitării părinților la medicul de familie (program național al Ministerului Sănătății).
De asemenea, Ministerul Sănătății a extins cadrul astfel încât femeile și bărbații cu vârste între 18 și 45 de ani pot beneficia de vaccin compensat în proporție de 50%.
Pentru băieți sub 18 ani, vaccinarea este de asemenea posibilă prin achiziție directă sau în funcție de disponibilitatea programelor locale.
Vaccinarea HPV are un rol esențial în prevenirea cancerelor asociate infecției cu HPV, iar pentru persoanele vulnerabile – inclusiv pacienții oncologici – reprezintă o măsură de protecție importantă pe termen lung.
Vaccinarea anti-COVID
Pacienții diagnosticați cu cancer se află într-o categorie de risc crescut pentru forme severe de COVID-19, deoarece sistemul imunitar poate fi afectat de boală sau de tratamente precum chimioterapia, imunoterapia ori radioterapia. Infecția cu SARS-CoV-2 poate duce la complicații semnificative, spitalizare prelungită și chiar la amânarea tratamentelor oncologice.
Vaccinarea anti-COVID rămâne cea mai eficientă măsură de prevenție, reducând riscul de infecție severă, de forme complicate și de mortalitate. Vaccinurile folosite în prezent sunt sigure pentru majoritatea pacienților oncologici și pot fi administrate în etape diferite ale tratamentului, cu recomandarea și monitorizarea atentă a medicului oncolog.
Studiile internaționale arată că vaccinurile anti-COVID pe bază de ARN mesager sau vector viral nu conțin virus viu, deci nu pot provoca boala și pot fi administrate inclusiv persoanelor imunocompromise. Chiar dacă răspunsul imun poate fi ușor diminuat față de populația generală, protecția împotriva formelor grave rămâne semnificativă.
Momentul optim pentru vaccinarea anti-COVID la pacienții oncologici depinde de:
- tipul de cancer,
- statusul imunitar,
- tratamentele în curs (chimioterapie, imunoterapie, radioterapie),
- riscul de expunere.
De regulă:
- înainte de începerea tratamentelor – este momentul ideal, pentru a permite organismului să dezvolte un răspuns imun cât mai bun;
- în timpul tratamentului, vaccinarea se poate realiza între ciclurile de chimioterapie sau în perioadele în care nivelul de celule albe este stabil;
- după terminarea terapiei, vaccinarea este în general sigură și recomandată, pentru menținerea protecției pe termen lung.
Reacții adverse și monitorizarea post-vaccinare
Vaccinurile recomandate pacienților oncologici sunt, în general, bine tolerate. Totuși, ca orice procedură medicală, pot apărea anumite reacții adverse, de obicei ușoare și tranzitorii. Monitorizarea post-vaccinare este importantă, mai ales pentru persoanele cu sistem imun slăbit sau aflate în tratament activ.
Reacții frecvente și semne de urmărit
Majoritatea pacienților prezintă reacții ușoare, care dispar în 24–72 de ore. Acestea includ:
- Durere, roșeață sau sensibilitate la locul injectării
- Reacție frecventă pentru vaccinurile administrate intramuscular sau subcutanat.
- Febră ușoară sau stare de oboseală. Apare frecvent după vaccinurile antigripale, anti-COVID, anti-HPV sau anti-pneumococice.
- Dureri musculare sau articulare
- Durere de cap, frisoane sau stare generală alterată.
Aceste simptome reprezintă reacții normale ale sistemului imunitar, care indică faptul că organismul începe să producă anticorpi.
Semnele care necesită atenție (rare, dar importante):
- febră persistentă > 38,5°C mai mult de 48 de ore;
- reacții alergice (mâncărimi intense, urticarie, dificultăți de respirație);
- durere intensă la locul injectării, care se agravează;
- simptome respiratorii severe.
Aceste situații apar rar, dar trebuie evaluate medical, în special în cazul pacienților cu imunitate scăzută.
Când trebuie anunțat medicul oncolog?
Pacientul trebuie să anunțe imediat medicul oncolog sau medicul de familie atunci când apar:
- Reacții adverse mai severe decât cele obișnuite, sau care se prelungesc peste 72 de ore.
- Simptome care pot interfera cu tratamentul oncologic, cum ar fi febra înainte de o sesiune de chimioterapie.
- Semne de infecție (frisoane, tuse persistentă, dureri toracice), care pot fi confundate cu efecte ale vaccinului, dar care necesită evaluare urgentă.
- Reacții alergice imediate după vaccinare – deși rare, pot necesita tratament prompt.
Este important ca pacientul să informeze medicul oncolog despre toate vaccinurile primite, pentru ca planul de tratament să fie ajustat în mod corespunzător.
Siguranța vaccinării la pacienții cu boli oncologice
Vaccinarea pacienților oncologici este, în general, sigură și aduce beneficii importante, reducând riscul de infecții care pot complica tratamentul sau pot întârzia ședințele de chimioterapie, radioterapie sau imunoterapie. Totuși, momentul administrării și tipul vaccinului trebuie stabilite cu atenție.
Când se poate face vaccinul – înainte, în timpul sau după tratament
Momentul optim pentru vaccinare depinde de tipul de cancer, de tratamentul administrat și de starea generală a pacientului:
- Înainte de începerea tratamentului oncologic
Ideal, vaccinurile inactivate (antigripal, pneumococic, hepatită B, COVID-19) se administrează cu 2–4 săptămâni înainte de tratament, pentru a permite organismului să producă anticorpi. - În timpul tratamentului oncologic
Pacienții pot primi vaccinuri inactivate, însă medicul oncolog va decide momentul potrivit — de obicei între ciclurile de chimioterapie, când numărul de celule albe este suficient de ridicat pentru a răspunde optim la vaccin. - După finalizarea tratamentului
Vaccinarea poate fi reluată complet, iar unele vaccinuri pot fi recomandate pentru refacerea imunității, în special dacă pacientul a avut transplant de celule stem sau tratamente imunosupresoare intense.
Vaccinuri contraindicate sau care se amână
Pentru pacienții oncologici, vaccinurile inactivate sunt sigure. Totuși, vaccinurile vii atenuate trebuie evitate sau amânate, deoarece pot provoca infecții la persoanele cu imunitate scăzută.
Vaccinuri care NU se administrează în timpul tratamentului oncologic activ:
- vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) – viu atenuat
- vaccinul varicelic
- vaccinul împotriva febrei galbene
- vaccinul rotaviral
- unele forme de vaccin antigripal nazal (vii atenuate)
Acestea pot fi luate în considerare doar după ce medicul confirmă că pacientul are imunitatea refăcută.
Vaccinurile inactivate — antigripalul injectabil, anti-COVID, pneumococic, hepatită A și B, HPV — sunt considerate sigure și utilizate pe scară largă în oncologie.
Rolul medicului oncolog în planul de imunizare
Rolul medicului oncolog este esențial în stabilirea momentului potrivit pentru imunizare, în funcție de tipul tratamentului, stadiul bolii și statusul imunitar al pacientului. Medicul evaluează fiecare caz în parte și oferă recomandări personalizate privind tipurile de vaccinuri sigure, perioada optimă pentru administrare și eventualele vaccinuri care trebuie amânate.
Oncologul are, de asemenea, rolul de a monitoriza evoluția pacientului după vaccinare și de a identifica rapid orice reacții adverse, mai ales în situațiile în care imunitatea este sever compromisă. În plus, el colaborează cu medicul de familie și cu ceilalți specialiști implicați în tratamentul pacientului, pentru a asigura o strategie unitară și sigură de imunizare.
În cadrul echipei medicale Amethyst, medicii noștri oncologi oferă consiliere personalizată privind vaccinurile recomandate înainte, în timpul sau după tratament.
De ce imunizarea este benefică în rândul pacienților bolnavi de cancer?
Imunizarea reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri de protecție pentru pacienții diagnosticați cu cancer, deoarece sistemul lor imunitar este frecvent slăbit de boală sau de tratamente precum chimioterapia, radioterapia sau terapiile țintite. Vaccinurile reduc semnificativ riscul de infecții severe, care pot provoca complicații majore și pot întrerupe planul terapeutic oncologic.
Prin vaccinare, pacienții pot evita infecțiile greu de combătut și pot beneficia de un parcurs terapeutic mai sigur și mai stabil.
Beneficii pe termen lung:
- Imunizarea oferă pacienților oncologici o serie de beneficii importante, atât imediat, cât și pe termen lung:
- Reducerea riscului de infecții respiratorii și sistemice, care pot agrava starea generală sau pot necesita spitalizare.
- Prevenirea complicațiilor grave, cum ar fi pneumonia pneumococică, hepatita virală sau formele severe de gripă.
- Menținerea continuității tratamentelor oncologice, deoarece infecțiile netratate pot duce la amânarea ședințelor de chimioterapie sau radioterapie.
- Creșterea protecției în jurul pacientului, atunci când și familia sau persoanele apropiate sunt vaccinate.
- O mai bună calitate a vieții, prin reducerea stresului și a riscului de episoade infecțioase repetate.
Pe termen lung, un organism protejat prin imunizare are mai multe șanse să facă față tratamentelor și să evite complicațiile care pot afecta recuperarea.
Deși vaccinurile inactivate sunt considerate sigure pentru majoritatea pacienților oncologici, decizia de imunizare trebuie luată întotdeauna împreună cu medicul curant. Oncologul cunoaște detaliile bolii, planul de tratament și starea actuală a sistemului imunitar, ceea ce permite adaptarea recomandărilor de vaccinare.
Medicul curant va decide:
- Momentul optim al vaccinării (înainte, în timpul sau după tratament).
- Tipul de vaccin necesar, în funcție de riscurile individuale.
- Necesitatea unor rapeluri sau revaccinări, dacă tratamentul a afectat capacitatea organismului de a produce anticorpi.
- Monitorizarea post-vaccinare, pentru a identifica orice reacție adversă și pentru a asigura siguranța pacientului.
- Cooperarea strânsă cu medicul permite o imunizare eficientă, sigură și adaptată situației clinice specifice.
Surse și referințe:
Centers for Disease Control and Prevention (CDC) — Flu and Cancer (recomandări de vaccinare antigripală pentru pacienții cu cancer)
Ghiduri actualizate ale American Society of Clinical Oncology (ASCO) privind vaccinările recomandate adulților cu cancer — include recomandări pentru vaccinuri anti-COVID, pneumococic, HPV, hepatită B etc.
European Society for Medical Oncology (ESMO) – recomandări pentru imunizarea pacienților oncologici, inclusiv în faza de supraviețuire sau după tratament.
Cancer-plan.ro – Prof. dr. Doina Azoicăi – vaccinuri indicate personelor cu afecțiuni oncologice
“Vaccinurile în cancer și imunizarea” (Cancer360) – sinteză a recomandărilor pentru pacienții imunocompromiși, cu accent pe vaccinuri inactivate și evitarea celor cu virus viu atenuat.
Viata-medicala.ro – Aspecte ale vaccinării anti-SARS-CoV-2 la pacienţii hemato-oncologici
