De ce vaccinarea anti-COVID-19 rămâne importantă pentru pacienții cu cancer
Vaccinarea anti-COVID-19 oferă o protecție valoroasă pentru pacienții oncologici, care adesea au imunitatea compromisă din cauza bolii sau a tratamentelor. Riscul ca infecția cu SARS-CoV-2 să evolueze sever este mai mare în această categorie, iar evitarea bolii poate preveni complicații grave, spitalizări și întreruperi ale tratamentului oncologic.
Mai mult, date recente arată că la un an după a treia doză de vaccin, pacienții cu tumori solide au încă un răspuns imun semnificativ, deși mai scăzut comparativ cu persoane sănătoase — ceea ce subliniază importanța schemei complete de vaccinare și a dozelor de rapel.
Riscurile infecției COVID-19 la pacienții cu imunitate scăzută
Pacienții cu cancer — mai ales cei aflați sub chimioterapie, terapii imunosupresoare, sau cei cu afecțiuni hematologice — sunt mult mai vulnerabili la forme grave de COVID-19. Infecția poate provoca complicații severe, cum ar fi pneumonia, insuficiență respiratorie sau deces, și poate necesita spitalizare.
De asemenea, imunitatea scăzută face ca infecția să fie mai greu de controlat, iar riscul de complicații crește. Conform recomandărilor internaționale, această vulnerabilitate face ca pacienții oncologici să fie considerați prioritari pentru vaccinare anti-COVID.
Cum afectează tratamentele oncologice răspunsul imun
Tratamentul oncologic (chimioterapie, radioterapie, terapii țintite, imunoterapie) poate influența semnificativ capacitatea organismului de a produce un răspuns imun adecvat la vaccinare. De exemplu, un studiu realizat pe pacienți cu cancer activ a arătat că rata de răspuns serologic (anticorpi anti-SARS-CoV-2) după vaccinare a fost de ~87 % în cazul pacienților cu tumori solide, dar mult mai redusă la cei sub chimioterapie.
Un studiu din 2024 a demonstrat că, la un an după a treia doză, pacienții cu cancer (chiar cei sub tratament) au încă o protecție imună, deși titrurile de anticorpi și răspunsul celular (T-cell) sunt mai scăzute decât cele ale persoanelor sănătoase.
Aceasta înseamnă că, în ciuda imunosupresiei induse de tratament, vaccinarea anti-COVID-19 rămâne benefică — dar poate necesita doze suplimentare (booster) și monitorizare atentă.
Pacienții cu cancer, inclusiv cei sub tratament activ, ar trebui să fie prioritar vaccinați anti-COVID-19.
Schema completă (inclusiv doza a treia / booster) este importantă pentru obținerea unui nivel de protecție semnificativ.
Chiar dacă răspunsul imun poate fi redus, protecția obținută reduce riscul de boală gravă și de complicații.
Vaccinurile anti-COVID nu sunt contraindicate în mod general la pacienții oncologici — decizia trebuie luată de echipa medicală, care include oncolog, medic infecționist și medic de familie.
Mai multe informații despre imunizarea pacienților cu un diagnostic oncologic puteți citi aici.
Vaccin COVID‑19 cancer – este sigur şi eficient pentru pacienţii oncologici?
Ce spun studiile recente despre eficiența vaccinului COVID la pacienții cu cancer?
Cercetări recente oferă dovezi clare că vaccinarea anti‑COVID‑19 reduce semnificativ riscul de forme severe, spitalizare sau deces la pacienții cu cancer.
Un studiu realizat pe peste 184.000 de pacienți cu cancer a arătat că vaccinarea a redus riscul de infecție cu SARS‑CoV‑2 cu ~58% comparativ cu cei nevaccinați.
În analiza populaţională a UK Coronavirus Cancer Evaluation Project (UKCCEP) — cea mai amplă de până acum asupra pacienților cu cancer — s‑a observat că eficiența vaccinului după două doze este de ~65,5%, comparativ cu ~69,8% în populația generală, iar protecția împotriva spitalizării și decesului rămâne ridicată.
Deși protecția scade mai rapid în rândul pacienților oncologici, vaccinarea continuă să ofere o reducere semnificativă a riscurilor majore.
Aceste date susțin recomandarea fermă a vaccinării anti‑COVID‑19 la pacienții cu cancer, chiar și sub tratament — ca parte a protecției integrate împotriva infecțiilor grave.
Tipurile de vaccinuri disponibile și recomandările medicale
La momentul actual sunt disponibile mai multe tipuri de vaccinuri anti‑COVID‑19 — dintre care vaccinurile cu ARN mesager (mRNA) și cele vectoriale sunt cele mai utilizate.
Vaccinurile mRNA (de exemplu cele produse de Pfizer-BioNTech sau Moderna) sunt cele mai frecvent recomandate pacienţilor imunocompromiși, deoarece nu conţin virus viu și au un profil de siguranță bine stabilit.
Date clinice recente confirmă că reacțiile adverse sunt în general moderate sau ușoare și similar distribuite față de populația generală.
Recomandările medicale curente pentru pacienții cu cancer includ:
- vaccinarea cât mai curând posibil, preferabil înainte de începerea tratamentului oncologic;
- completarea schemei (doze inițiale + rapel/booster), deoarece protecția poate scădea mai rapid decât în populația sănătoasă;
- monitorizarea atentă și coordonarea cu echipa oncologică pentru a alege momentul optim al vaccinării, potrivit stării imunologice a pacientului.
Când este necesară o evaluare suplimentară înainte de vaccinare?
Deși vaccinurile anti‑COVID‑19 sunt considerate sigure pentru majoritatea pacienților cu cancer, există situații care impun o evaluare medicală atentă:
- Pacienții care se află în perioadă de neutropenie severă sau au număr redus de leucocite, deoarece răspunsul imun poate fi suboptimal.
- Pacienții care au suferit transplant de celule stem sau terapie imunosupresoare agresivă — aici este necesară aprecierea beneficiu/risc de medicul oncolog.
- Persoanele cu comorbidități severe sau afecțiuni acute concomitente: administrarea vaccinului poate fi amânată până la stabilizarea stării.
- Gestionarea momentului de vaccinare față de programul de tratament oncologic — pentru maximizarea răspunsului imun și evitarea interferențelor cu terapiei.
În aceste cazuri, decizia trebuie individualizată, dintre medicul oncolog și pacient, ținând cont de beneficiile potențiale și de contextul clinic specific.
Când este momentul potrivit pentru vaccinare în raport cu tratamentul oncologic
Vaccinarea înainte, în timpul sau după chimioterapie și radioterapie
Momentul optim al vaccinării anti‑COVID‑19 la pacienții cu cancer depinde de stadiul tratamentului oncologic și de starea imunologică a pacientului:
Înainte de începerea tratamentului oncologic:
- Vaccinarea realizată cu 2–4 săptămâni înainte de chimioterapie, radioterapie sau imunoterapie permite organismului să dezvolte un răspuns imun adecvat. Aceasta este perioada în care eficiența vaccinului este maximă și riscul de complicații este minim.
În timpul tratamentului:
- Vaccinarea poate fi sigură și eficientă chiar și în timpul chimioterapiei sau radioterapiei, însă se recomandă programarea dozelor în perioadele în care numărul celulelor imune nu este critic scăzut (de exemplu între ciclurile de chimioterapie). Vaccinurile cu ARN mesager (mRNA) sunt preferate în această situație, deoarece nu conțin virus viu.
După finalizarea tratamentului:
- După încheierea terapiei oncologice, vaccinarea este sigură și recomandată. Este important ca pacientul să fie evaluat pentru a se asigura că sistemul imunitar și-a revenit suficient pentru a genera un răspuns imun eficient. Pacienții rămân grupa de risc și necesită vaccinare anuală sau doze booster conform recomandărilor medicale.
Evaluarea stării imunitare și recomandarea personalizată
Evaluarea individuală este esențială pentru a maximiza beneficiile vaccinării:
- Analizele sanguine care evaluează numărul de leucocite, neutrofile și limfocite ajută la determinarea momentului optim al vaccinării.
- Medicul oncolog coordonează planul de vaccinare, ținând cont de tipul de cancer, tipul tratamentului, stadiul bolii și istoricul imunizărilor anterioare.
- Recomandarea personalizată poate include doze suplimentare sau rapeluri pentru a obține protecție maximă, în special în cazul pacienților imunocompromiși.
- Această strategie individualizată reduce riscul de complicații grave și asigură continuitatea terapiei oncologice fără întreruperi cauzate de infecții.
Alte vaccinuri utile pacienților oncologici
Pe lângă vaccinurile anti‑COVID și altele specifice, există câteva vaccinuri esențiale recomandate pacienților cu cancer — pentru a proteja sistemul respirator și general împotriva infecțiilor grave. Aceste imunizări contribuie la reducerea riscului de complicații, la prevenirea spitalizărilor și la menținerea continuității tratamentelor oncologice.
Vaccinarea antigripală, anti‑HPV și antipneumococică
- Vaccinarea antigripală – Este recomandată anual, ideal înainte de sezonul gripal. Pentru pacienții oncologici, un vaccin cu virus inactivat reprezintă o protecție importantă împotriva unei boli care, altfel, ar putea provoca complicații severe sau amânarea tratamentului. Pentru detalii complete privind vaccinarea antigripală, vezi ghidul nostru: Vaccinarea antigripală – ghid complet.
- Vaccinul antipneumococic – Protejează împotriva infecțiilor cu bacterii pneumococice, responsabile de pneumonii grave, sepsis sau alte complicații respiratorii. La persoanele cu imunitate slăbită (inclusiv pacienți oncologici), riscul de infecție gravă este semnificativ crescut. Vaccinarea antipneumococică a dovedit că reduce frecvența pneumoniilor și spitalizărilor.
- Vaccinarea anti-HPV – În context general, vaccinul HPV ajută la prevenirea infecțiilor cu virusul papiloma uman, care pot evolua spre diverse cancere (de col uterin, anal, orofaringian etc.).
Beneficiile imunizării complete în oncologie
Imunizarea completă — adică administrarea tuturor vaccinurilor recomandate (antigripal, antipneumococic, anti‑COVID, vaccinuri virale/acționate preventiv, după caz) — aduce multiple avantaje pacienților oncologici:
- Reducerea semnificativă a riscului de infecții severe, care altfel pot duce la spitalizări, complicații pulmonare sau hepatice, și pot complică evoluția bolii.
- Prevenirea întreruperilor sau amânărilor tratamentelor oncologice, deoarece infecțiile pot impune suspendarea chimioterapiei, radioterapiei sau altor terapii.
- Menținerea unei stări generale stabile și protejarea organismului în timp, ceea ce contribuie la o calitate a vieții mai bună și la continuitatea îngrijirii medicale.
- Reducerea riscurilor pe termen lung: vaccinurile pot preveni infecții care, la persoane vulnerabile, duc la complicații cronice sau acutizarea altor afecțiuni.
- Sprijin pentru comunitate și mediu social, deoarece un pacient imunizat reduce probabilitatea de transmitere a infecțiilor către familie sau alte persoane vulnerabile.
Surse şi referinţe:
National Cancer Institute – „COVID‑19 Vaccines and People with Cancer”
PubMed – Immunological and clinical efficacy of COVID-19 vaccines in immunocompromised populations: a systematic review
PubMed – Vaccination for seasonal influenza, pneumococcal infection and SARS-CoV-2 in patients with solid tumors: recommendations of the Associazione Italiana di Oncologia Medica (AIOM)
PubMed – Influenza vaccine effectiveness in immunocompromised patients with cancer: A Danish nationwide register-based cohort study
Center for Disease Control and Prevention (CDC) – Altered Immunocompetence
Springer Nature Link – What is the Safety of COVID-19 Vaccines in Immunocompromised Patients? Results from the European “Covid Vaccine Monitor” Active Surveillance Study
PubMed Central – Effectiveness and safety of COVID-19 vaccines in patients with oncological diseases: State-of-the-art.
MDPI – Hospital-Based Influenza and Pneumococcal Vaccination for Cancer Patients on Active Treatment and Their Family Members during the COVID-19 Pandemic in Italy: A Single-Center Experience.
Consiliul Uniunii Europene – Recomandare europeană recentă (2024) privind creșterea ratelor de vaccinare pentru prevenirea cancerelor care pot fi prevenite prin imunizare
