Meniu
Meniu
Cancerul de col uterin este al doilea tip de cancer, după cancerul mamar, care afectează femeile din România și în special femeile active sexual cu vârsta peste 30 ani.
Aproximativ 4000 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin în fiecare an.
Simptomele cancerului de col uterin nu sunt întotdeauna evidente şi este posibil să nu existe niciun semn de alarmă până când nu a ajuns la un stadiu avansat. Din această cauză este foarte importantă testarea periodică în vederea depistării anumitor leziuni potențial canceroase și efectuarea cel puțin o dată pe an a testului Papanicolau.
Sângerare anormală
În cele mai multe cazuri, sângerarea vaginală este primul simptom vizibil al cancerului de col uterin. De obicei, acesta apare după actul sexual.
Orice sângerare care apare în oricare alt moment, alta decât cea din perioada menstruaţiei, este, de asemenea, considerată a fi anormală.
Alte simptome
Alte simptome ale cancerului de col uterin pot include:
Cancer de col uterin în stadiu avansat
În cazul în care cancerul se extinde de la nivelul colului uterin la ţesuturile şi organele adiacente, acesta poate declanşa multe alte simptome, incluzând:
Aproape toate cazurile de cancer de col uterin apar la femeile care au fost anterior infectate cu virusul papiloma uman (HPV). HPV este de fapt numele unui grup de virusuri şi nu a unui singur virus. Există mai mult de 100 de tipuri diferite.
HPV se răspândeşte în timpul actului sexual şi se consideră ca fiind frecvent întâlnit.
Se estimează că 1 din 3 femei va contracta o infecţie cu HPV în doi ani de la începerea unei vieţi sexuale regulate.
Anumite tipuri de HPV nu determină simptome depistabile, iar infecţia va trece fără a necesita tratament.
De regulă, cancerul de col uterin se dezvoltă în mai mulţi ani. Înainte de dezvoltarea cancerului, celulele colului uterin arată deseori schimbări, cunoscute ca neoplazia cervicală intraepitelială (CIN). CIN este o afecţiune pre-canceroasă. Afecţiunile pre-canceroase nu implică un risc imediat pentru sănătate, însă în viitor acestea se pot dezvolta în cancer complet avansat. Cu toate acestea, majoritatea femeilor care au CIN nu dezvoltă cancer de col uterin.
Factorii de risc cunoscuţi includ:
Dacă există suspiciune de cancer de col uterin (de exemplu din cauza unei sângerări vaginale anormale), medicul ginecolog va recomanda cel mai probabil să vă testați pentru o boală cu transmitere sexuală.
Clamidioza este o infecţie bacteriană cu Chlamydia, care se transmite prin contact sexual, fiind una dintre cele mai frecvente boli cu transmitere sexuală din întreaga lume, pentru care femeile prezintă sângerare vaginală anormală. Infecţia cu Chlamydia creşte riscul de infecţie cu HIV(virusul imunodeficienţei umane), în cazul expunerii. De asememenea o mamă infectată poate transmite infecţia copilului ei în timpul naşterii.
Testarea pentru chlamydia presupune prelevarea unei mici probe de la nivelul colului uterin sau efectuarea unui test de urină.
Dacă aţi avut un rezultat anormal la testul de evaluare a colului uterin, sau dacă simptomele dumneavoastră sugerează că aţi putea avea cancer de col uterin, este posibil ca ginecologul să efectueze o colposcopie. Aceasta este o examinare vaginală internă efectuată pentru a vedea dacă există anomalii la nivelul colului uterin. Pe lângă examinarea colului uterin, este posibil ca medicul ginecolog să recolteze o mică probă de ţesut pentru biopsie, astfel încât aceasta să fie analizată la microscop pentru a vedea dacă există celule canceroase. Colposcopia este o procedură neinvazivă, uşoară. Examinarea durează aproximativ 10-15 minute şi poate cauza iritaţie vaginală şi senzaţie de arsură pentru câteva minute. Recomandabil ar fi să vă programaţi examinarea la o săptămână de la debutul menstruaţiei.
Dacă medicul ginecolog nu poate vedea colul uterin în mod corespunzător utilizând un colposcop, este posibil să fie nevoie să efectuaţi o conizaţie. Conizația reprezintă o procedură chirurgicală minoră care se desfăşoară într-un spital, de regulă folosind un anestezic local.
În timpul procedurii va fi prelevată o secţiune mică în formă conică sau cilindrică de la nivelul colului uterin care va fi examinată ulterior la microscop pentru a vedea dacă există celule canceroase. Este posibil ca în urma acestei proceduri să experimentaţi sângerări vaginale timp de până la patru săptămâni. De asemenea, este posibil să aveţi dureri asemănătoare cu cele specifice perioadei de menstruaţie. Conizaţia este de obicei efectuată în urma unui test Papanicolaou, a unei colposcopii şi, după caz, a unei biopsii ţintite.
Dacă rezultatele biopsiei sugerează că aveţi cancer de col uterin şi că există riscul ca acesta să se fi răspândit, este posibil să aveţi nevoie să efectuaţi teste suplimentare pentru a evalua cât de mult s-a extins cancerul. Aceste teste pot include:
Stadializarea reprezintă măsurarea gradului de extensie a cancerului. Cu cât stadiul este mai mic, cu atât probabilitatea ca tratamentul să fie complet este mai mare. Astfel, cancerul de col uterin se clasifică în 5 stadii:
Persoanele cu cancer de col uterin ar trebui să beneficieze de îngrijire din partea unei echipe multidisciplinare, o echipă de specialişti care lucrează împreună pentru a oferi cel mai bun tratament. Toţi aceştia formează Comisia Oncologică.
Există trei tipuri principale de intervenţie chirurgicală pentru cancerul de col uterin. Acestea sunt:
Radioterapia utilizează doze controlate de radiaţie pentru a distruge celulele canceroase. Pentru cancerul cervical, acest tip de radioterapie este adesea administrat împreună cu doze mici de chimioterapice. Radioterapia externă este de obicei administrată zilnic, 5 zile pe săptămână, cu pauză în weekend. În funcţie de mărimea tumorii, este posibil să aveţi nevoie de 1 până la 6 săptămâni de tratament. Fiecare şedinţă de radioterapie este scurtă şi va dura aproximativ 5-10 minute.
Un alt tip de radioterapie utilizat se numește radioterapie internă sau brahiterapie. Pentru tratamentul cancerului de col uterin sursa radioactivă este plasată în vagin. Aceasta oferă o doză mare de radiații direct în zona în care celulele canceroase sunt cel mai ușor de găsit, iar acest lucru ajută la minimizarea efectelor radiațiilor asupra țesuturilor sănătoase. Dispozitivul este plasat în vagin sau în uter doar pentru câteva minute, o dată pe zi, iar tratamentul este repetat de trei până la cinci ori, ceea ce face acest tratament convenabil pentru paciente. Tratamentul este administrat în ambulatoriu, iar femeile care îl urmează nu trebuie să rămână în spital peste noapte, ele putând continua activitățile normale de zi cu zi în timpul tratamentului.
Radioterapia este singurul tratament folosit pentru stadiul unu incipient al cancerului. Aceasta poate fi combinată cu chimioterapia pentru a trata stadiul doi avansat, stadiul III şi stadiul IV incipient pentru cancerul de col uterin.
Radioterapia este uneori folosită după intervenţia chirurgicală. În cazul cancerului în stadiu avansat (când are loc o foarte mare diseminare către alte organe) radioterapia poate fi folosită ca tratament paliativ pentru a controla sângerarea şi durerea.
Cu cea mai actuală tehnologie IMRT-VMAT, acum există posibilitatea de a proteja organele de risc care sunt în apropierea tumorii pentru a nu fi afectate de tratamentul în sine, concomitent cu posibilitatea de a administra doze mari tumorii.
Pentru anumiţi pacienţi, radioterapia oferă singura speranţă pentru a scăpa de cancer.
Efectele secundare includ:
Chimioterapia poate fi combinată cu radioterapia pentru a trata cancerul; sau aceasta poate fi folosită ca metodă de tratament paliativ pentru stadiul IV avansat încetinind astfel progresia cancerului şi ameliorând simptomele (chimioterapie paliativă).
Chimioterapia implică fie folosirea unui singur medicament chimioterapic, fie o combinație de diferite medicamente pentru a distruge celulele canceroase. Aceasta este de regulă administrată folosind perfuzie intravenoasă în regim ambulatoriu, astfel încât veți putea merge acasă după ce primiți doza.
De asemenea, aceste medicamente pot să distrugă ţesutul sănătos, iar efectele secundare sunt frecvente. Acestea includ:
Comisia Oncologică recomandă un plan de tratament în funcţie de stadiul cancerului de col uterin. Poate fi unul dintre tratamente sau o combinaţie a acestora:
După finalizarea tratamentului şi după ce s-a îndepărtat tumora din corp, veţi avea nevoie să veniţi la programări periodice pentru testări. De regulă, acestea vor implica o examinare fizică a vaginului, şi – dacă e cazul – a colului uterin.
Dacă examinarea depistează orice modificare cu potenţial suspect atunci este posibil să se efectueze o biopsie suplimentară.
În aproximativ 1 din 5 cazuri, cancerul de col uterin poate recidiva. Acest lucru se întâmplă de regulă în circa 18 luni după finalizarea unei sesiuni de tratament.
Programările pentru monitorizare sunt destul de variate. De regulă sunt recomandate la fiecare patru luni după finalizarea tratamentului pentru primii doi ani şi apoi la fiecare şase până la 12 luni pentru încă trei ani.
