Meniu
Meniu
Cancerul uterului – numit și cancer uterin sau cancer endometrial este un tip de cancer mai puţin frecvent, care afectează sistemul reproducător al femeii.
În 90% dintre cazuri, cancerul uterin/endometrial provoacă sângerări anormale la nivelul vaginului. Sângerarea poate începe ca o sângerare uşoară însoţită de secreţie apoasă, care poate deveni în timp mai abundentă. Majoritatea femeilor diagnosticate cu cancer uterin/endometrial au trecut prin perioada de menopauză, astfel încât orice sângerare vaginală va fi anormală.
În cazul femeilor care nu au trecut prin perioada de menopauză, de regulă sângerarea vaginală poate consta în:
În cazul în care cancerul uterin/endometrial ajunge la un stadiu mai avansat, acesta poate cauza şi alte simptome:
Nu se ştie exact cauza cancerului endometrial, însă sunt anumiţi factori care cresc riscul de a dezvolta acest tip de cancer.
Riscul de apariţie a cancerului uterin/endometrial creşte odată cu vârsta, cele mai multe cazuri fiind la femeile care au peste 50 de ani.
Riscul de a dezvolta cancer uterin/endometrial este legat de creșterea cantității de estrogen în organism. Estrogenul este unul dintre hormonii care reglează funcţiile sistemului reproducător la femei.
Nivelele de estrogen şi progesteron din corp se echilibrează de regulă unul pe celălalt. Dacă estrogenul nu este menţinut în echilibru de progesteron, nivelul de estrogen din corp poate creşte, nefiind compensat de progesteron.
După menopauză, corpul nu mai produce progesteron, însă se mai produc cantităţi mici de estrogen. Această situaţie în care estrogenul nu este compensat de progesteron determină diviziunea celulelor endometrului, ceea ce poate creşte riscul de apariţie a cancerului uterin/endometrial.
Întrucât estrogenul se poate produce în ţesutul adipos, supraponderabilitatea sau obezitatea creşte nivelul de estrogen din corp. Astfel, posibilitatea de a dezvolta cancer uterin/endometrial creşte semnificativ.
Femeile care sunt supraponderale sunt predispuse de 3 ori mai mult la cancerul uterin/endometrial în comparaţie cu femeile care au o greutate normală. Femeile cu un grad crescut de obezitate sunt de 6 ori mai predispuse să dezvolte cancer endometrial comparativ cu femeile care au o greutate normală.
Femeile care nu au avut copii prezintă un risc mai mare de cancer uterin/endometrial. Acest lucru este argumentat prin faptul că, în timpul sarcinii, femeia prezintă nivele crescute de progesteron și nivele scăzute de estrogen, cu efect de protecție asupra mucoasei uterine comparativ cu femeile negravide care au cantități de estrogen mai mari.
Femeile care au diabet sunt de două ori mai predispuse la dezvoltarea cancerului uterin/endometrial comparativ cu femeile care nu suferă de diabet. Diabetul provoacă o creştere a nivelului de insulină din corp, ceea ce poate creşte nivelul de estrogen.
Hiperplazia endometrială are loc atunci când mucoasa uterină se îngroaşă. Femeile care au această afecţiune pot prezenta un risc crescut de a dezvolta cancer uterin/endometrial.
Ar trebui să vizitaţi medicul de familie sau ginecologul dacă prezentaţi sângerări vaginale. Deşi este improbabil ca această sângerare să fie provocată de cancer uterin/endometrial, este mai bine să vă asiguraţi.
Uneori o analiză a sângelui poate ajuta la diagnosticarea cancerului uterin/endometrial. Acest lucru se datorează faptului că anumite tumori canceroase eliberează anumite substanţe chimice în sânge, cunoscute ca „markeri tumorali” care pot fi depistaţi la o analiză a sângelui.
Cu toate acestea, acest tip de analiză nu este complet fiabil. Prezenţa acestor substanţe chimice nu înseamnă în mod clar că aveţi cancer uterin/endometrial, iar anumite persoane cu cancer uterin/endometrial nu prezintă aceste substanţe chimice în sânge.
Un alt test pe care este posibil să fie nevoie să îl efectuaţi se numeşte ecografia transvaginală (TVU).
TVU este un tip de scanare ecografică care foloseşte un scanner mic, sub forma unei sonde ecografice. Sonda este plasată direct în vagin pentru a obţine o imagine detaliată a interiorului uterului; poate provoca o senzaţie de disconfort, însă procedura nu este dureroasă.
TVU verifică dacă există modificări de grosime a mucoasei uterine (endometru) care poate fi un indicator al cancerului uterin la femeile după menopauză. De asemenea ecografia poate să determine dacă tumora s-a extins și la mușchiul uterin (miometru).
Dacă în urma ecografiei, pacienta prezintă modificări de grosime a mucoasei uterine, de regulă, se efectuează o biopsie pentru a confirma diagnosticul.
În cadrul procedurii de biopsiere se recoltează o probă mică de celule de la nivelul membranei care tapetează uterul (endometrul). Această probă este ulterior analizată la un laborator pentru a verifica prezenţa celulelor canceroase.
Dacă sunteţi diagnosticată cu cancer uterin/endometrial, este posibil să efectuaţi teste suplimentare care să ajute la stabilirea stadiului cancerului. Stadializarea cancerului va permite doctorilor să stabilească cât de mare este tumora, dacă acesta s-a extins sau nu şi care sunt cele mai bune opţiuni de tratament.
Aceste teste pot include:
Specialiştii medicali folosesc un sistem de stadializare pentru a descrie cât de mult a avansat cancerul uterin/endometrial. Aceste stadii sunt:
Chirurgia este principalul tratament pentru cancerul uterin/endometrial, deşi pot fi utilizate şi alte metode în funcţie de circumstanţele personale.
Dacă aveţi cancer în stadiul I, veţi suferi probabil o histerectomie. Acest lucru implică o îndepărtare a ambelor ovare şi a trompelor uterine (salpingo-ovarectomie bilaterală, sau BSO) şi a uterului (procedură numită histerectomie).
Chirurgul poate, de asemenea, să ia probe de la ganglionii limfatici din pelvis şi din abdomen, şi de la nivelul altui ţesut învecinat. Acestea vor fi trimise la laborator pentru a vedea dacă s-a răspândit cancerul.
Cea mai obişnuită tehnică de histerectomie implică o tăietură mare pe abdomen pentru a avea acces la uter şi pentru a-l îndepărta.
Dacă aveţi cancer uterin/endometrial în stadiul II sau III, iar cancerul s-a răspândit la nivelul colului uterin sau aproape de ganglionii limfatici în pelvis, este posibil să se realizeze o histerectomie radicală sau totală. Acest lucru implică în plus îndepărtarea colului uterin şi a părţii superioare a vaginului, precum şi îndepărtarea ganglionilor limfatici pelvieni. De asemenea, este posibil să aveţi nevoie de tratament radioterapeutic sau chimioterapeutic după intervenţia chirurgicală, reducând astfel riscul de recidivă a cancerului.
Dacă aveţi cancer uterin/endometrial avansat, puteţi suporta o intervenţie chirurgicală de îndepărtare a volumului tumorii. Această acţiune se numeşte operaţie de reducere a volumului tumoral și nu va vindeca cancerul, dar ar putea ameliora unele simptome. Medicul vă va spune dacă operaţia de reducere a volumului tumoral este potrivită pentru dvs.
De cele mai multe ori radioterapia se recomandă după o intervenție chirurgicală, însă poate fi utilizată și ca strategie de tratament de primă intenție. Radioterapia poate vindeca în cazul în care cancerul este limitat la vagin și poate fi folosită în diferite etape de tratament, în funcție de stadiul și gradul cancerului endometrial.
Radioterapia în cazul cancerului uterin/endometrial se poate recomanda atunci când există un risc semnificativ de recidivare a cancerului la nivelul pelvisului. De asemenea poate fi utilizată pentru a controla simptomele și pentru a crește confortul pacientului precum și pentru a încetini răspândirea cancerului atunci când tratamentul chirurgical nu este posibil.
Pentru cancerul uterin se recomandă în principal brahiterapia (sau radioterapia internă) care presupune inserarea temporară a unui dispozitiv care emite radiații în interiorul vaginului. Acest dispozitiv oferă o doză mare de radiații direct în zona în care celulele canceroase sunt cel mai ușor de găsit, lucru care ajută la minimizarea efectelor radiațiilor asupra țesuturilor sănătoase. Dispozitivul este plasat în vagin doar pentru câteva minute, o dată pe zi, iar tratamentul este repetat de trei până la cinci ori, ceea ce face acest tratament convenabil pentru paciente. Tratamentul este administrat în ambulatoriu, iar femeile care îl urmează nu trebuie să rămână în spital peste noapte, acestea putând continua activitățile lor normale de zi cu zi în timpul tratamentului.
Radioterapia poate provoca efecte secundare, și anume:
Majoritatea acestor efecte secundare vor dispărea la finalizarea tratamentului, dar în jur de 5% din femei continuă să aibă efecte secundare pe termen lung în urma tratamentului, precum diaree şi sângerarea rectală.
Dacă aveţi cancer de uter Stadiul III sau IV, vi se poate administra o sesiune de chimioterapie. Chimioterapia poate fi utilizată după intervenţia chirurgicală pentru a se încerca prevenirea recidivei cancerului sau, în cazuri de cancer avansat, pentru a încetini răspândirea cancerului şi pentru ameliorarea simptomelor.
Chimioterapia este de obicei administrată sub formă de injecţie în venă (intravenos). Cel mai adesea veţi putea merge acasă în aceeaşi zi în care aţi făcut chimioterapie, dar uneori este posibil să aveţi nevoie de o scurtă internare în spital. Chimioterapia este administrată de obicei în cicluri, cu o perioadă de tratament urmată de o perioadă de odihnă pentru a-i permite organismului să se recupereze.
Efectele secundare ale chimioterapiei pot include:
Anumite tipuri de cancer uterin sunt cauzate de hormonul feminin estrogen. Aceste tipuri de cancer pot răspunde la tratamentul prin terapie cu hormoni. Doctorul dvs. vă va comunica dacă această variantă este potrivită pentru tratarea cancerului uterin de care suferiți.
De obicei, terapia prin hormoni folosește un hormon numit progesteron care ar trebui să fie produs în mod natural de organismul dvs. Se utilizează progesteronul artificial, administrat de obicei sub formă de tablete. În principal se utilizează pentru tratarea cancerului uterin avansat sau a cancerului recidivat, şi poate ajuta la diminuarea tumorii şi la controlarea oricăror simptome care pot apărea. Tratamentul poate avea efecte secundare, inclusiv greaţă uşoară, crampe musculare uşoare şi creştere în greutate. Doctorul dvs. va discuta aceste aspecte cu dvs.
Principalele efecte secundare ale tratamentului hormonal dispar la încetarea tratamentului și pot include bufeuri, transpirație sau umflarea sânilor.
